Caracal

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Acest articol se referă la un oraș din România. Pentru alte sensuri, vedeți Caracal (dezambiguizare).
Caracal
—  Municipiu  —
Teatrul Național din Caracal
Teatrul Național din Caracal
Stema Caracal
Stemă
Caracal se află în România
{{{alt}}}
Caracal
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 44°7′N 24°21′E / 44.117°N 24.350°E / 44.117; 24.35044°7′N 24°21′E / 44.117°N 24.350°E / 44.117; 24.350

Țară  România
Județ Olt

SIRUTA 125472
1538 1538,17 noiembrie

Guvernare
 - Primar Eduard Ciocăzanu (PSD,02012)

Suprafață
 - Total 72  km²
Altitudine 95,5 - 128,3 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 30.954 locuitori
 - Densitate 481 loc./km² 
 - Recensământul anterior, 2002 34.625 locuitori

Site: Primăria Caracal

Poziția localității Caracal

Caracal este un municipiu și al doilea oraș ca mărime din județul Olt, Oltenia, România. Este situat la 55 km de Craiova.

Ca poziție geografică, municipiul Caracal este situat în sudul țării, în Câmpia Romanațiului. De la est la vest este străbătut de râul Gologan, ale cărui ape sunt canalizate subteran pe cuprinsul localității.

Municipiul Caracal este situat la intersecția DN6 (București – Craiova - Timișoara, E70) cu drumurile naționale Corabia – Râmnicu Vâlcea – Sibiu (DN54, DN64) beneficiind în același timp și de un important nod de cale ferată care completează transportul rutier cu cel feroviar. Are o poziție geografică ce îl situează la 40 km de portul fluvial Corabia, la 55 km de aeroportul Craiova și beneficiind de rețeaua feroviară se justifică dezvoltarea rețelei de drumuri naționale și județene.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Municipiul Caracal este situat în câmpia cu același nume din sud-estul Olteniei, la intersecția paralelei 44"7' latitudine nordică cu meridianul de 24"21' longitudine estică. În subteran este străbătut de râul Gologan. Este împrejmuit de pădurea de la Deveselu și Resca. Fauna este cea caracteristică stepei și silvostepei.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Stema interbelică

Prima atestare documentară a Caracalului, într-un hrisov, datează din 17 noiembrie (XI) 1538.

Situat în câmpia Romanațiului, Caracalul este plin de vestigii care dovedesc locuirea acestui ținut încă din preistorie. Stau dovadă descoperirile arheologice din vremurile paleoliticului, neoliticului și din epoca bronzului. Se află situat între ruinele castrului roman Romula (com. Resca, la nord de Caracal) și ale cetății Sucidava (Corabia). În oraș se află ruinele unui turn care a fost atribuit de folclor împăratului roman Caracalla (217), de la numele căruia ar proveni denumirea orașului. Moșia Caracalului a făcut parte inițial din imensa avere a familiei Craioveștilor. În 1589, când Mihnea Turcitul a hotărât modul de împărțire a averilor acestei familii, Caracalul a intrat pe seama domnească, creându-se cadrul pentru dezvoltarea urbană. Mihai Viteazul și-a făcut aici o curte domnească și o biserică. Tot Mihai Viteazul a ridicat Caracalul la rang de oraș.

Cea mai veche biserică păstrată din sec. XVI este biserica Domnească Ovidenia ctitorită de domnul Pătrașcu cel Bun, pe care Mihai Viteazul a avut-o ani buni una din reședințe, având o curte de unde își administra cele 23 de moșii din împrejurimi.

În biserica Adormirea Maicii Domnului, ctitorită de familia Jianu, se află înmormântat haiducul Iancu Jianu.

Unirea Principatelor la 1859 are lăsate urme și la Caracal. Deputatul Ioan Dumitriu în Divanul Ad-hoc al acelor ani se află înmormântat în Biserica Toți Sfinții, biserică ctitorită la 1818. În această biserică se află Icoana Sfântului Cristofor – Sfântul cu cap de lup.

În timpul celor două conflagrații mondiale Caracalul s-a evidențiat cu două regimente care s-au acoperit de glorie în lupta pentru țară: Regimentul II Romanați și Regimentul 2 Călărași.

Până la instaurarea regimului comunist în România a fost reședința județului Romanați. Pe 24 noiembrie 1994 Caracalul a fost declarat municipiu.

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a municipiului Caracal

     Români (87.25%)

     Romi (3.97%)

     Necunoscută (8.68%)

     Altă etnie (0.09%)




Circle frame.svg

Componența confesională a municipiului Caracal

     Ortodocși (90.67%)

     Necunoscută (8.7%)

     Altă religie (0.62%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Caracal se ridică la 30.954 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 34.625 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (87,25%), cu o minoritate de romi (3,97%). Pentru 8,68% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (90,67%). Pentru 8,7% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[3]

Evoluția populației la recensăminte:


Climă[modificare | modificare sursă]

Zona geografică în care se află orașul Caracal are un climat temperat continental, cu ușoare influențe submediteraneene. Dintre factorii climatogeni, deosebit de importantă este radiația solară sub formă globală, deoarece constituie sursa energetică ce stă la baza tuturor proceselor și fenomenelor climatice.

Prezentare[modificare | modificare sursă]

Statuia „Susurul”, operă a sculptorului Ion Dimitriu-Bârlad, amplasată în Parcul „Constantin Poroineanu” din Caracal

Municipiul Caracal se întinde pe o suprafață de 72 km² în câmpia cu același nume din sud-estul Olteniei. Dacă, în conformitate cu o statistică a anului 1845, Caracalul avea la acea vreme în cele 10 mahalale 952 de familii, deci aproximativ 5.000 de locuitori, recensământul din anul 2002 înregistrează un număr de 36.406 locuitori, din care 2.000 de tineri plecați la studii în țară.

Cu mii de ani în urmă se poate spune că a fost o așezare (sat), situată mai târziu pe vechiul drum roman ce lega Sucidava de Romula-Malva. Că este așa o dovedesc nuclee de piatră specifice culturii de prund, unelte de silex și ciocane de piatră cu locașuri de înmănușare descoperite cu ocazia amenajării parcului „Constantin Poroineanu”, fosile animaliere, fragmente de vase pictate și de ceramică reprezentând cultura Vădastra, obiecte de bronz și de fier.

Trecerea de la nivelul de așezare rurală la cea de târg, se va face mai târziu, odată cu dezvoltarea agriculturii și a comerțului în această parte a țării, și creșterii importanței drumurilor comerciale ce veneau din Transilvania pe valea Oltului la Dunăre și al Craiovei și Bucureștilor, ce se întretăiau la Caracal. În timp devine oraș-capitală a fostului județ Romanați.

În ceea ce privește numele orașului Caracal, s-au emis două ipoteze.

  • Prima este legată de numele împăratului roman Marcus Aurelius Antoninus Caracalla (211-217), care în urma unei campanii împotriva geților, ar fi împroprietărit în anul 215 d.H. o parte din veterani, care au întemeiat o așezare ce i-a purtat numele - Caracalla, cetățenii Romulei primind cetățenie romană și numele de „romanates”;
  • Prin a doua ipoteză se presupune că numele așezării a fost atribuit de către cumani în secolele IX-X, acesta fiind Cara-cale (Cetatea Neagră sau Turnul Negru). Poate să fie numai o simplă coincidență în toponimia orașului Caracal. Un argument privind prezența cumanilor pe aceste locuri, este actuala existență în zonă a unor sate purtând denumirea de Comani, Comanca, Comănița. Până în prezent, se acceptă ca primă atestare documentară a localității Caracal, hrisovul emis la 17 noiembrie 1538, la cancelaria de la Târgoviște a domnitorului Țării Românești Radu Vodă Paisie (1535-1545), fiul nelegitim al lui Radu cel Mare. Conform acestui document Radu Vodă Paisie arată că: „am dat și am miluit pe boierul domniei mele“ Radu vel Clucer (vistier), „pentru slujba pe care mi-a slujit-o, cu dreaptă slujbă“ două moșii cumpărate de la „jupânița Marga din Caracal cu 30.000 aspri“.
Casa „Iancu Jianu” din Caracal, monument istoric

Orașul Caracal a fost ridicat la rangul de municipiu prin legea nr. 104/24 noiembrie 1994, fiind al doilea municipiu din județul Olt, ca urmare a ponderii pe care o deținea în zonă, atât ca dezvoltare edilitară, cât și ca număr de locuitori, producție industrială și agricolă, calitate a vieții culturale și sportive, zestre spirituală și potențial uman deosebit.

Așezat în Câmpia Caracalului, este tipic prin formă și așezare, orașelor de șeș. Este străbătut de pârâul Gologan, ale cărui ape sunt canalizate subteran pe cuprinsul localității. Altitudinea variază de la 95,5 metri în partea de est, până la 128,3 metri în partea de sud-vest.

Din punct de vedere edilitar, cele patru cartiere de blocuri și cele peste 5.000 de case dispun de alimentare cu apă curentă asigurată din trei surse, apă extrasă prin 63 de foraje, fiecare cu un debit mediu de 10 mc/h și adusă printr-o rețea cu o lungime de peste 37 km. Rețeaua de distribuție, inelară în proporție de 60% se întinde pe mai mult de 88 km.

Cele două stații electrice coborâtoare de mare capacitate asigură electrificarea în procent de 100% a municipiului, capacitate care poate permite o eventuală și posibilă extindere a activității economice a localității.

Energia termică este asigurată în mod centralizat de la centrala termică alimentată cu gaze naturale. Odată finalizată investiția, rețeaua de alimentarea cu gaze naturale are o lungime de aproape 90 km, urmând să deservească circa 7.000 de abonați la cartierele de blocuri, 5.000 de abonați la case și peste 1.000 de societăți comerciale.

Telecomunicațiile sunt asigurate de o centrală telefonică digitală de tip static, care oferă servicii integrate de telefonie și internet. De asemenea, providerii de internet oferă servicii folosind tehnologii dial-up, linie închiriată sau prin radio.

Transport[modificare | modificare sursă]

Municipiul Caracal este intersectat de DN6 (București – Craiova - Timișoara, E70) cu drumurile naționale Corabia – Râmnicu Vâlcea – Sibiu (DN54, DN64). În același timp beneficiază și de un important nod de cale ferată care completează transportul rutier cu cel feroviar, dar și o poziție geografică ce îl situează la 40 km de portul fluvial Corabia.

Distanțe rutiere[modificare | modificare sursă]

Municipiul se află la următoarele distanțe față de:

Casa de Cultură „Radu Șerban” din Caracal

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

Biserica ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului” din Caracal, monument istoric
Monumentul Eroilor din Caracal
  • Teatrul din 'Caracal reprezintă o mândrie arhitectonică a urbei, proiectată de austriacul Franz Billek, înălțată în stil eclectic, cu accente neobaroce și neorenascentiste în secolul XIX. În 2009 a fost redeschis și astfel a concentrat asupra sa toată emoția orașului cât și curiozitatea unor mari actori români de seamă.

Imagini live Teatrul Național din Caracal

  • Parcul "Constantin Poroineanu" este unul dintre parcurile naturale cele mai frumoase din România, fiind recunoscut în Europa ca cel de-al treilea parc natural ca dimensiune. Numele de Poroineanu a fost ales în amintirea lui Constantin Poroineanu cel care a donat terenul și întreaga sa avere orașului. Parcul este realizat după proiectele arhitecților Redonț și Pinard necesitând inițial lucrări de asanare a smâlcurilor și canalizarea subterană a terenului. Actualmente cuprinde mai multe terase-restaurante pe lac, insulițe, cât și locuri de agrement. În acest parc pot fi întâlnite numeraoase specii autohtone de plante și arbori, dar și specii exotice aclimatizate în România.
  • Sala Polivalentă a fost construită inițial pentru a servi ca sală de sport a liceului teoretic "Mihai Viteazul" , ulterior, moderna Sală Polivalentă fiind cumpărată de către primăria Caracal. Săptămână de săptămână sunt organizate aici diferite competiții sportive - handbalistice, fotbalistice,concursuri de skandenberg și nu numai, fiind cea mai modernă sală polivalentă din județul Olt. Este construită în perioada mandatului de premier al lui Adrian Năstase și a fost cuprinsă în proiectul 400 de săli de sport pentru România.
  • Stadionul „Parc” este considerat unul dintre obiectivele turistice principale realizate de primăria din Caracal. Arena a găzduit meciuriile Universității Craiova, dar și meciuri ale naționalei României de tineret și constituie un principal factor în crearea unei imagini bune a orașului fanion al Olteniei. Stadionul cuprinde dotări moderne, printre care enumerăm cele peste 8 500 de locuri pe scaune, dar și o tribună oficială europeană. Săptămânal, aici FC Caracal (liga a III-a) își dispută meciuriile propii.
  • Muzeul Romanațiului a fost înființat la 1949 în clădirea ce a aparținut familiei Jienilor din str. Negru Vodă nr. 1. Reînființat în 1990, azi are sediul pe str. Iancu Jianu la nr.24, în casa lui Iancu N. Dorbrudeanu, nepotul lui Iancu Jianu. El adăpostește valori inestimabile, mărturii ale istoriei acetor meleaguri, descoperite, colecționate, conservate și expuse cu profesionalism de colectivul de istorici ce lucrează în această instituție culturală.

Economie[modificare | modificare sursă]

Începuturile vieții economice pe vatra istorică a orașului au fost determinate de așezarea geografică. Locuitorii acestui teritoriu aveau ocupații complementare strâns legate de specificul geografic.

Agricultura și creșterea vitelor au constituit principalele ocupații încă din preistorie. Descoperirile arheologice efectuate în Caracal și localitățile din împrejurimi Vlădila, Studina, Grădinile, Reșca, Fărcașele-Hotărani sunt relevante pentru modul cum se lucra pământul în această perioadă a neoliticului timpuriu și mijlociu (cu ajutorul săpăligii din corn de animal)1. Solurile cernoziomice, pânza freatică la mică adâncime au determinat cultivarea intensivă a plantelor, iar zona păduroasă a oferit un fond cinegetic bogat care sub aspect economic reprezenta o sursă importantă pentru vânătoare și pășunat.

Pădurea a servit ca loc de exploatare pastorală, agricolă și apicolă și ca loc de așezare a satelor sau drumurilor.

Pe harta întocmită de stolnicul Constantin Cantacuzino în anul 1700, Caracalul apare înconjurat de păduri, la fel și în cea a lui Specht (1790). Este tipul de așezare născută în pădure din care se desprindeau drumurile orientate în toate direcțiile, având formă rotundă.

Exploatarea pădurii pentru necesități gospodărești a fost un factor care a contribuit la despădurire. În sistemul economic al secolului al XVIII-lea, produsele pădurii au cunoscut o largă utilizare meșteșugărească. Inițiativa localnicilor de a tăia pădurea pentru a face ogor, a fost încurajată de stăpânii moșiilor și de ocârmuire. Până la 1900 au dispărut vechile păduri dintre Craiova, Caracal și Olteț cuprinse în harta lui Specht (1790) și harta rusească din 1835, harta din 1864 înfățișând numai câteva insule din pădurea cu tufișuri din jurul Caracalului.

Magazinul „Central” din Caracal

Magazine mari:

  • Prodconmat srl (materiale de construcții)
  • Penny Market
  • Red Plazza Center
  • Ana-Maria Market
  • Ana-Maria-Shopping Centre
  • Nikol Market
  • ABC Market
  • Super-Market Alex
  • Akimat
  • Ingrid
  • Lidl
  • Profi

Industrie[modificare | modificare sursă]

În prezent în municipiul Caracal funcționează 4 mari unități de lucru, acestea fiind PRODCONMAT SRL (materiale de construcții), ROMANITA SA (tricotaje), ROMVAG SA (vagoane), Fabrica de Conserve.

În anul 1967 a fost înființată fabrica de conserve cu un număr de 1200 de salariați (în noiembrie 1965 a început construcția halelor, iar în 1967 fabrica fost dată parțial în folosință pentru ca la începutul anului 1974 să funcționeze la întreaga sa capacitate).

În perioada 1972 – 1974, fabrica a atins maximul capacității sale de producție. Avea angajați cu contract de muncă nedeterminat, un număr de 1300 salariați, iar cu contract sezonier un număr de 1800 salariați. În această perioadă se prelucra o gamă largă de conserve, de fructe, de carne, de legume, pastă de tomate, must concentrat, etc. Acestea erau destinate atât pietei interne cât si pentru export. Mai mult de jumătate din producția anuală totală era destinată exportului în diferite țări de pe continent.

După 1990 fabrica își schimbă denumirea în S.C. Fructus Romanati, înregistrând o scădere a productiei, datorată crizei economice. După anul 2000 întreprinderea se scindează, o parte fiind preluată de S.C. Leader International și S.C. Monteverde. În unele spații care au aparținut societății S.C. Fructus Romanați, au fost amenajate secții de confecții ale unor societăți comerciale de profil, cu capital italian.51 Ca urmare a creșterii cantității de lapte furnizate de unitățile C.A.P, I.A.S, cât și de la gospodăriile populației, a apărut necesitatea valorificării acestora în noi unități industriale prin construirea unei fabrici de produse lactate. În urma studiilor făcute s-a considerat că cel mai bun amplasament ar fi orașul Caracal deoarece se află situat în centrul surselor de lapte. În consecință, în primăvara anului 1967 a fost dată în funcțiune Fabrica de produse lactate, sub patronajul Industriei de Lactate Craiova. Odată cu noua împărțire teritorială din 1968, Fabrica de Produse Lactate Caracal a fost preluată de Industria Laptelui Olt. Fabrica a fost dotată cu linii tehnologice și aparatură de ultimă generație adusă din fostul R.D.G, aplicându-se cele mai noi tehnologii de prelucrare a laptelui. Dotarea s-a făcut și cu circa 60 de mașini autocisterne, camioane și autodube frigorifice, atât pentru colectarea materiei prime cât și pentru desfacerea produselor prelucrate.

Fabrica a fost construită pentru a prelucra circa 75.000 litri lapte pe zi în produse proaspete, telemea și lapte pentru aprovizionarea orașului București și a orașelor din județul Olt.

Având în vedere dotările acestei unități cât și existența unui personal calificat s-a creat necesitatea diversificării gamei de produse atât pentru nevoile interne cât și pentru export. Astfel, după ce asigurau necesitățile interne, unitatea a exportat în multe țări cum ar fi : Italia, Anglia, Australia, R.D.G., R.F.G. , S.U.A., Iran, Egipt, Kuweit, Grecia, Liban etc. Fabrica de Produse Lactate Caracal a fost deservită de un număr de circa 160 de oameni: muncitori, preparatori produse lactate, laboranți, tehnicieni, ingineri, personal auxiliar și T.E.S.A.La conducerea fabricii s-au aflat directorii: Roșu Nicolae, Vârtosu Dumitru, Ali Esat, Mitrică Constantin, Iliescu Ion etc.

După evenimentele din decembrie 1989 fabrica a continuat să funcționeze în sistemul de stat până în anul 2000, când a fost privatizată și i s-a schimbat profilul în fabrică de conserve, sub titulatura de Romconserv S.R.L Caracal. Din anul 2005, Romconserv S.R.L Caracal a fost cumpărată de către grupul Hame din Cehia, societate cu capital integral ceh. Producția fabricii constă într-o gamă diversificată de conserve de carne, de legume dar și a mâncărurilor gătite. Numărul salariaților fabricii este de 270. Societatea este condusă de către trei administratori numiți de către AGA. În subordinea acestora se află secțiile de producție și cercetare, departamentele funcționale: financiar contabil, planificare, comercial, resurse umane, tehnic, aprovizionare, logistică și expediție. În funcția de director general al societății este inginer Subrt Petr. În prezent ea se află sub patronajul firmei cehe Hame, păstrându-si vechiul sediu.

Educație[modificare | modificare sursă]

În prezent în Caracal funcționează școli, licee, colegii, școli postliceale și universități.

Învățământ școlar[modificare | modificare sursă]

  • Școala cu Clasele I-VIII NR.1 este cea mai veche din oraș. Școala dispune de o bibliotecă bine dotată, laboratoare și cabinete funcționale. Școala este frecventată de 495 elevi, îndrumați de 7 învățători și 21 de profesori. Este amplasată pe strada Mihai Viteazul nr. 2.
  • Școala cu Clasele I-VIII NR.2 are sediul pe strada Heliade Rădulescu la nr. 2. În prezent are un efectiv de elevi de 1.057, școala posedând un număr de 27 de săli de clasă, 3 laboratoare. Colectivul didactic este alcătuit din 20 de învățători și 36 de profesori.
Centrul Militar din Caracal
  • Școala cu Clasele I-VIII NR.3 funcționează în clădirea veche de pe strada Gheorghe Doja, nr. 91, căreia i s-a adăugat un corp nou. Are 8 săli de clasă, bibliotecă, bază sportivă.
  • Școala cu Clasele I-VIII NR.4 se află pe strada Gheorghe Doja, nr.62. Are 6 săli de clasă, atelier și bibliotecă. Sunt înscriși 160 de elevi pregătiți de 4 învățători și de 8 profesori.
  • Școala cu Clasele I-VIII NR.5 "Gheorghe Magheru" a luat ființă la 1 ianuarie 1962, numindu-se Școala generală nr. 5. De la 1 septembrie 1994 școala funcționează într-un local nou situat în zona de sud-vest a orașului, în strada Calomfirescu nr. 7. Clădirea școlii are trei etaje, un număr de 16 săli de clasă, 4 laboratoare, 2 ateliere,2 cancelarii (una pentru profesori si una pentru învățători), o bibliotecă, o sală de sport.În școală învață în jur de 900 de elevi grupați în 15 clase primare și 12 gimnaziale, îndrumați de 42 de cadre didactice (15 învățători și 27 de profesori).Aici, toți elevii învață dimineața. Rezultatele obținute de aceștia sunt meritorii, premii la faza națională a olimpiadelor școlare obținute la limba și literatura română, la chimie și fizică.
  • Școala cu Clasele I-VIII NR.6 provine din Școala sucursală de băieți nr. 2, astăzi Școală de arte și meserii S.A.M, cu sediul în strada Vasile Alecsandri numărul 11. Clădirea are două etaje cu un număr de 16 săli de clasă, trei laboratoare, 5 cabinete, cancelarie, o sală de sport, 5 ateliere. În 1991 s-au înființat clase complementare de ucenici cu profilurile confecționer îmbrăcăminte, instalații sanitare, lenjer-broder, morărit. Pentru că școlii îi este arondat un cartier în care locuiesc multe familii de rromi, în anul 1992 s-a înființat o clasă pentru rromii neșcolarizați. Din anul 2007 școala are un curs seral cu profil instalatori pentru constucții, 28 de locuri.
  • Școala cu Clasele I-VIII NR.7 "Nicolae Titulescu" a luat ființă la 1 septembrie 1986, ca Școala cu clasela I-VIII nr. 7. Școala funcționează pe strada General Gheorghe Magheru la nr. 11. Este frecventată de un număr de peste 1.500 de elevi, repartizați în 51 de clase. Procesul de învățământ este asigurat de un număr de 75 de cadre didactice: 22 de învățători și 53 de profesori. Localul școlii are două etaje, dispunând de 22 de săli de clasă, o bibliotecă bine dotata,3 laboratoare, o sală de sport.

Învățământ preuniversitar[modificare | modificare sursă]

  • Colegiul Național "Ioniță Asan" În prezent colegiul are un număr de 1.278 elevi. Oferta educațională a colegiului este: profilul real cu specializările, matematică-informatică-bilingv engleză, matematică-informatică, științele naturii; profilul uman, filologie - bilingv engleză, filologie - bilingv franceză, filologie, istorie - științe sociale.
  • Colegiul Agricol "Dimitrie Petrescu" a luat ființă în anul 1948, când Ministerul Agriculturii a preluat întreaga bază materială a Școlii normale de la Gimnaziul industrial ce fusese înființat în 1945, formând o nouă unitate școlară numită Școala Medie tehnică de mecanizare a agriculturii. Școala colaborează profitabil cu Stațiunea de cercetare și dezvoltare agricolă, cu Agromec Caracal, cu IELIF – Olt sucursala Caracal, etc. În ultimii ani școala a pregătit electromecanici auto, contabili, operatorii morărit și panificație, topograf, șoferi mecanici- auto.
  • Liceul teoretic "Mihai Viteazul" s-a înființat la 1 septembrie 1990. Pe băncile de studiu ale liceului învață în prezent un număr de 785 de elevi. Liceul are ca profile: profil real, matematică, informatică, matematică-informatică bilingv engleză, științele naturii; profil uman, filologie-bilingv engleză, filologie, științe sociale.
  • Colegiul Tehnic Nr.1 "Matei Basarab" a luat ființa la 1 septembrie 1973. Cursurile sunt frecventate de 1608 elevi, structurate pe următoarele profile: tehnic-mecanic, electricitate (tehnicieni, instalatori, electricieni), industrie mică, mecanică (tehnicieni mecanici); servicii, tehnicieni în activități financiare și comerciale, lucrători în comerț. Începând cu 1 septembrie 2007 a devenit Colegiul Tehnic Matei Basarab.

Învățământ universitar[modificare | modificare sursă]

  • Școala postliceală "Carol Davila" a fost înființată la 23 octombrie 1992 cu 300 de locuri, având profilurile medicină generală și radiologie – igienă, cu sediul pe strada Lotrului nr. 31. În prezent școala are un număr de 60 de locuri și 20 de cadre didactice, dintre care 9 permanente.
  • Facultatea de economie și administrarea afacerilor a Universității din Craiova – Centrul zonal Caracal a luat ființă la 1 octombrie 2002 având sediul la Școala cu clasele I-VIII Nicolae Titulescu, specializarea contabilitate și informatică de gestiune, învățământ la distanță. Până în prezent au absolvit trei promoții, însumând peste 100 de economiști cu diplomă de licență. Facultatea are în prezent 163 de studenți.
  • Universitatea Ecologică București - învățământ privat are din anul 2007 o filială în Caracal cu sediul în Colegiul Ioniță Asan . Forma de învățământ este cu frecvență zilnică, frecvență redusă și fără frcvență având și cursuri de masterat.
  • Universitatea Hyperon București – învățământ privat, funcționează în Caracal din 2007 cu 11 facultăți și 22 de specializări.

Sport[modificare | modificare sursă]

Primele manifestări sportive la Caracal, sunt cunoscute din anul 1923, când se înființează prima asociație sportivă în județul Romanați, numită Asociația Sportivă Răsăritul Caracal. Aceasta însemna o echipă de fotbal alcătuită din elevi de liceu, care timp de 22 de ani, până în 1945 avea să reprezinte orașul în campionatul Ligii Olteniei și în cel Districtual.

În anul 1936 în parcul Poroineanu exista un teren de tenis pe care îl folosea Societatea Tenis Club din Caracal a cărei președintă era Lelia Policrah, iar secretar Dan Boruzescu. Echipa îți disputa jocurile pe terenul amenajat la Regimentul 19 Infanterie, iar echipamentul era întreținut în cadrul regimentului.

După război, în 1945, unele competiții fotbalistice întrerupte din cadrul Campionatului Districtual Oltenia au fost reluate. Amenajarea bazei sportive din Caracal a început în 1960, în urma unui memoriu tehnic ce prevedea construirea unei tribune cu 650 de locuri. Fiind stadion de nivel raional trebuia să asigure tribuna pentru 2000-5000 de locuri.39 În ianuarie 1961, baza sportivă este dată în folosință, cu un teren de fotbal de 70 x 105 m, o pistă de atletism de 400 m și o tribună de 650 locuri.

În timpul perioadei comuniste apare mișcarea sportivă, care avea ca scop atragerea maselor de tineri în practicarea activității fizice, prin competiții sportive de masă: Cupa Unității Tineretului Muncitor, Cupa Tineretului Muncitor. În aceste întreceri sportivii caracaleni au obținut o serie de rezultate foarte bune la atletism, handbal, volei, baschet, cros.

Caracalul s-a făcut cunoscut prin numele unor sportivi de performanță cum ar fi Mariana Stănescu, Viorica Ghican, Liviu Prica, Dumitru Marcu și alții. Echipa de fotbal Sportul Muncitoresc (F.C.Caracal) din divizia C, s-a calificat de 4 ori în Cupa României. În anul 1977 a luat ființă ca urmare a ordinului Ministerului Educației și Învățământului, nr.1229/1977, Clubul Sportiv Școlar Caracal, ca unitate independentă. La înființare Clubul Sportiv Școlar Caracal a avut în structura sa secții de atletism, fotbal, handbal, box, lupte greco-romane.

Echipe sportive[modificare | modificare sursă]

Sănătate[modificare | modificare sursă]

  • Spitalul Municipal Caracal
  • Centrul Medical CORAM
  • Ambulatorii de specialitate
  • Cabinete de medicină a familiei
  • Cabinete particulare

Personalități marcante[modificare | modificare sursă]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Primar al Caracalului este Eduard Ciocăzanu, ales din partea Partidului Social-Democrat, viceprimar este Mocanu Ion din partea aceluiași partid, în timp ce secretarul municipiului este Emil Viorel Radescu. Consiliul Local este compus din 19 consilieri, împărțiți astfel:

    Partid Consilieri Componența Consiliului
  Partidul Social Democrat 9                  
  Partidul Poporului – Dan Diaconescu 4        
  Uniunea Națională pentru Progresul României 3      
  Partidul National Liberal 2    
  Partidul Democrat Liberal 1  

Orașe înfrățite[modificare | modificare sursă]

Municipiul Caracal este înfrățit cu următoarele localități:

Cartiere[modificare | modificare sursă]

  • HCC
  • Centru
  • Dr. Marinescu
  • Fanarie
  • Libertatii
  • Protoseni
  • Bold
  • Gara
  • Tuguiesti

Note[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Caracal