Dumbrăveancă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Dumbrăveancă
{{{5}}}
'
Clasificare științifică
Regn:
Subregn:
Încrengătură: Chordata
Subîncrengătură: Vertebrata
Clasă: păsări (Aves)
Subclasă:
Supraordin:
Ordin: Coraciiformes
Subordin:
Suprafamilie:
Familia Coraciidae
Subfamilie:
Gen: Coracias
' {{{descrie9A}}}
' {{{descrie9B}}}
' {{{descrie9C}}}
Nume binomial
Nume: Coracias garrulus
Clasificare: (Linnaeus, 1758)
'
' {{{descrie14}}}
'
' {{{descrie15A}}}
' {{{descrie15B}}}
' {{{descrie15C}}}
' {{{descrie16}}}
' {{{descrie17}}}
' {{{descrie18}}}
Răspândire
' {{{descrie19A}}}
' {{{descrie19B}}}
' {{{descrie19C}}}
' {{{descrie20}}}
' {{{descrie21}}}
' {{{descrie22}}}
' {{{descrie23}}}
' {{{descrie23A}}}
' {{{descrie23B}}}
' {{{descrie23C}}}

Dumbrăveanca (Coracias garrulus) este o pasăre migratoare din familia „Coraciidae” care are doi reprezentați mai importanți „C. g. garrulus” și „C. g. semenowi”.

Morfologie[modificare | modificare sursă]

După aspectul morfologic pasărea nu se poate confunda cu alte specii de păsări de talie mijlocie (31 cm). Capul partea superioară a aripilor ca și piepteul și abdomenul este acoperit de un penaj de culoare verde turcesc. Spatele sau partea dorsală a păsării este de culoare brună iar marginea aripilor de culoare brună negricioasă. Pasărea are un cioc negru puternic puțin încovoiat. Femelele au o culoare mai spălăcită ca masculul, iar culoarea tineretulului este în general brună.

Mod de viață și răspândire[modificare | modificare sursă]

Coracias garrulus

Dumbrăveanca preferă luminișurile de la liziera pădurilor ca și pășunile sau fânețele unde trăiesc de obicei un număr mare de insecte. In prezent poate fi întâlnită și în parcurile mai mari. Pasărea are cuibul în apropierea apelor unde sapă galerii în malurile din argilă, gresie sau loess. In lipsa hranei se apropie și de așezările omenești. Este o pasăre activă ziua, hrana principală a ei o constituie insectele (păduchi de plante, gândaci, libelule, lăcuste, urechelnițe), amfibii reptile mici pe care le pândesc, numai în timpul migrației consumă și vegetale (în special fructe).

Harta cu amplasarea speciei pe glob
portocaliu: unde cloceşte
albastru: unde iernează

Ea este răspândită mai ales în Europa de Sud, Europa Răsăriteană Spania, coasta mediteraneană a franceză, insulele Corsica, Creta ca și în Africa de Nord Vest (Maghreb). In Asia poate fi întâlnită în Siberia Centrală, regiunile de stepă din Iran. Specia „C. g. semenowi” cuibărește în Asia de Sud Vest, Asia Centrală ajungând spre est până în provincia chineză Xinjiang.

In România dumbrăveanca poate fi întânită numai în timpul sezonului cald, în toată țara în afara regiunilor de munte. Prin luna mai - iunie, femela depune 4 - 5 ouă albe lucioase, cubul fiind în scorburi sau săpat în malurile apelor. Clocesc ambii partneneri, la ca. 18 - 20 de zile ies puii, toamna păsările migrează în Africa sau Asia de Sud.

Migrația[modificare | modificare sursă]

La sosirea anotimpului rece păsările migrează spre sud în regiunile din sud sau sud-estul Africii iernând în regiunile de deșert, semideșert, savană din Sahel, țări ca Somalia Efectivul de păsări este apreciat la ca. 200.000 de perechi, numărul lor a scăzut rapid prin aniii 1970. După datele IUCN este considerată în prezent o specie „Near Threatened” (în traducere „Aproape periclitată”). Scăderea numărului de păsări a fost explicată prin schimbarea climei, agricultura intensivă, reducerea spațiilor care erau habitatul dumbrăvencii.

Weblinks[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Dumbrăveancă

Vezi și[modificare | modificare sursă]