Calciu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Calciu
PotasiuCalciuScandiu
Mg
  Cubic-face-centered.svg

20
Ca
 
               
               
                                   
                                   
                                                               
                                                               
Ca
Sr
Tabelul completTabelul extins
Informații generale
Nume, Simbol, Număr Calciu, Ca, 20
Serie chimică metale alcalino-pământoase
Grupă, Perioadă, Bloc 2, 4, s
Densitate 1550 kg/m³
Culoare argintiu metalic
Număr CAS 7440-70-2
Număr EINECS 231-179-5
Proprietăți atomice
Masă atomică 40,078 u
Rază atomică 180 (194) pm
Rază de covalență 174 pm
Rază van der Waals 197,3
Configurație electronică [Ar] 4s2
Electroni pe nivelul de energie 2, 8, 8, 2
Număr de oxidare 2
Oxid bază
Structură cristalină cubică cu fețe centrate
Proprietăți fizice
Fază ordinară solid
Punct de topire 841,9 °C ; 1 115 K
Punct de fierbere 1 483,9 °C ; 1 757 K
Energie de fuziune 8,54 kJ/mol
Energie de evaporare 153,6 kJ/mol
Temperatură critică  K
Presiune critică  Pa
Volum molar 26,20×10-6 m³/kmol
Presiune de vapori 254 Pa la 838,9 °C
Viteza sunetului 3810 m/s la 20 °C
Forță magnetică
Informații diverse
Electronegativitate (Pauling) 1,00
Căldură specifică 632 J/(kg·K)
Conductivitate electrică 29,8×106 S/m
Conductivitate termică 201 W/(m·K)
Primul potențial de ionizare 589,8 kJ/mol
Al 2-lea potențial de ionizare 1145,4 kJ/mol
Al 3-lea potențial de ionizare 4912,4 kJ/mol
Al 4-lea potențial de ionizare {{{potențial_de_ionizare_4}}} kJ/mol
Al 5-lea potențial de ionizare {{{potențial_de_ionizare_5}}} kJ/mol
Al 6-lea potențial de ionizare {{{potențial_de_ionizare_6}}} kJ/mol
Al 7-lea potențial de ionizare {{{potențial_de_ionizare_7}}} kJ/mol
Al 8-lea potențial de ionizare {{{potențial_de_ionizare_8}}} kJ/mol
Al 9-lea potențial de ionizare {{{potențial_de_ionizare_9}}} kJ/mol
Al 10-lea potențial de ionizare {{{potențial_de_ionizare_10}}} kJ/mol
Cei mai stabili izotopi
Simbol AN T1/2 MD Ed PD
MeV
40Ca 96,941% stabil cu 20 neutroni
41Ca sintetic 103.000 ani ε 0,421 41K
42Ca 0,647% stabil cu 22 neutroni
43Ca 0,135% stabil cu 23 neutroni
44Ca 2,086% stabil cu 24 neutroni
46Ca 0,004% stabil cu 26 neutroni
48Ca 0,187% > 6×1018 ani β- 4,272 48Ti
Precauții
NFPA 704
Unitățile SI și condiții de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.

Calciul este elementul chimic cu numărul 20 în tabelul periodic al elementelor.Calciul este un metal alcalino-pământos de culoare gri,cel de-al cincea element din punct de vedere al răspândirii în scoarța terestră. Calciul este de asemenea al cincilea dintre cei mai răspândiți ioni dizolvați în apa mărilor, după sodiu, clor, magneziu și sulfați.[1][modificare | modificare sursă]

Caracteristici notabile[modificare | modificare sursă]

Din punct de vedere chimic calciul este reactiv și moale (deși este mai dur decât plumbul) pentru un metal. Este un element metalic argintiu care trebuie extras prin electroliză din clorură de calciu (CaCl2). Odată produs, formează rapid o crustă de oxid și nitrat când este expus la aer. Este mai greu de aprins decât magneziul, dar atunci când se aprinde arde intens cu o flacără roșie. Calciul reacționează cu apa, producând hidrogen la o viteză îndeajuns de mare pentru a fi observabil, dar la o viteză prea mică pentru a produce căldură la temperatura camerei, deși sub formă de pudră reacția este mai intensă.

Sărurile de calciu și cu soluțiile ionice ale calciului (Ca2+) sunt incolore indiferent de contribuția calciului. Multe dintre săruri nu sunt solubile în apă. În soluție, ionul de calciu are un gust variabil, fiind declarat ca având un gust ușor sărat, acru, mineralic sau chiar liniștitor. Se pare că multe animale pot gusta calciul și utiliza simțul pentru a găsi sărurile pe care le ling.

Calciul are un rol foarte important în corpul omenesc el fiind al cincilea element din organism. Rolul lui principal este acela de a da rezistență oaselor, alt rol fiind folosirea ionului Ca2+ în funcțiile citoplasmatice.

Apariție[modificare | modificare sursă]

Calciul pur nu se găsește în natură, el fiind găsindu-se în roci sedimentare: calcar (CaCO3), dolomit (CaMg(CO3)2) și ghipsul (CaSO4·2H2O)

Carența de calciu se manifestă diferențiat, în funcție de gravitatea scăderii fracțiunii ionice.

Aplicații[modificare | modificare sursă]

Calciu se utilizează[2]:

  • ca agent de reducere în extracția metalelor: uraniu, zirconiu și toriu.
  • pe post de deoxidant, desulfurant sau decarbonizant pentru diferite aliaje
  • pe post de agent de aliere în producția aliajelor pe bază de aluminiu, beriliu, cupru, plumb și magneziu.
  • în prepararea cimentului și mortarului folosite în construcții
  • în prepararea brânzei

Compuși[modificare | modificare sursă]

  • Carbonat de calciu sau calcar (CaCO3) utilizat în fabricarea cimentului, mortarului și sticlei
  • Hidroxid de calciu sau var stins (Ca(OH)2) este utilizat pentru a detecta dioxidul de carbon. În prezența acestuia se închide la culoare
  • Arsenat de calciu (Ca3(AsO4)2) utilizat în insecticide
  • Carbură de calciu (CaC2) este utilizată în fabricarea acetilenei
  • Clorură de calciu (CaCl2) este utilizată pentru a îndepărta gheața de pe drumuri
  • Ciclamat de calciu (Ca(C6H11NHSO3)2) era utilizat pe post de îndulcitor până a fost suspectat de a fi cancerigen
  • Fosfat de calciu (Ca3(PO4)2) utilizat ca îngrășământ, ca supliment alimentar pentru animale, în lucrări dentare, în fabricarea drojdiei și în industria sticlei
  • Fosfură de calciu (Ca3P2) este utilizată la artificii, torpile și rachete de semnalizare
  • Gluconat de calciu (C12H22CaO14) este utilizat pe post de aditiv alimentar
  • Hipoclorid de calciu (Ca(OCl)2) utilizat în dezinfectarea apei piscinelor și pe post de agent de înălbire
  • Permanganat de calciu (Ca(MnO4)2) utilizat pe post de combustibil pentru rachete, pe post de agent de sterilizare a apei și în industria textilă
  • Stearat de calciu (Ca(C18H32O2)2) utilizat pentru creioane cerate, vopsea, ciment și ca supliment alimentar
  • Sulfat de calciu (CaSO4·2H2O) utilizat sub formă de cretă
  • Wolframat de calciu (CaWO4) utilizat în vopsele și lumini fluorescente și în studiu cu raze x
  • Hidroxilapatită (Ca5(PO4)3(OH)) de obicei scris sub forma (Ca10(PO4)6(OH)2) alcătuiește 70% din oase

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Dickson, A. G. and Goyet, C. (1994). „5”. Handbook of method for the analysis of the various parameters of the carbon dioxide system in sea water, version 2. ORNL/CDIAC-74. http://cdiac.esd.ornl.gov/ftp/cdiac74/chapter5.pdf 
  2. ^ Lide, D. R., ed. (2005), CRC Handbook of Chemistry and Physics (86th ed.), Boca Raton (FL): CRC Press, ISBN 0-8493-0486-5

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Calciu
Wikţionar
Caută „calcium” în Wikționar, dicționarul liber.