1880
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Secole: Secolul XVIII - Secolul XIX - Secolul XX
Decade: Anii 1830 Anii 1840 Anii 1850 Anii 1860 Anii 1870 - Anii 1880 - Anii 1890 Anii 1900 Anii 1910 Anii 1920 Anii 1930
Ani: 1875 1876 1877 1878 1879 - 1880 - 1881 1882 1883 1884 1885
1880 (MDCCCLXXX) a fost un an bisect al calendarului gregorian.
[modifică] Evenimente
- 1 ianuarie: Începe construcţia Canalului Panama.
- februarie: Ambasadorul Angliei la Bucureşti îşi prezintă scrisorile de acreditare.
- 28 februarie: Soseşte la Bucureşti primul ambasador permanent al Franţei, Aubert Ducros.
- martie: Al. Plagino reprezintă Spania şi Portugalia la Bucureşti.
- 1 martie: Se deschide Legaţia Germană la Bucureşti, al cărei prim reprezentant diplomatic este contele Wesdehlen.
- 17 aprilie: Este adoptată Legea specială pentru înfiinţarea Băncii Naţionale a României. Va deveni funcţională la 1 decembrie. Primul guvernator: Ioan I. Cîmpineanu.
- 2 decembrie: Are loc o încercare de asasinare a primului-ministru Ion C. Brătianu. Atentatorul, Ioan Pietraru, funcţionar la Ministerul de Finanţe, va fi condamnat la 20 de ani de muncă silnică în martie 1881.
- 29 iunie: Franţa anexează Tahiti.
- 20 decembrie: Soseşte la Bucureşti primul ambasador grec, Dimitrios Rozis.
- 1880-1886 - Bucureşti: Se amenajează cursul Dâmboviţei, i se adânceşte albia, se asanează lunca, astfel se poate întreprinde o vastă reţea de canale pentru a drena apele menajere şi cele de ploaie. Lucrările sunt încredinţate antreprenorului francez Alexandre Boisquerin.
- Sclavia este abolită în Cuba.
- Recensământul Statelor Unite ale Americii din 1880
[modifică] Arte, Ştiinţă, Literatură şi Filozofie
- Apare nuvela Budulea Taichii - Ioan Slavici
- A apărut, la Bucureşti, revista Literatorul, sub conducerea lui Alexandru Macedonski
- I. L. Caragiale publică, în "Convorbiri literare", farsa într-un act Conu Leonida faţă cu reacţiunea
- A avut loc, la Teatrul Naţional din Bucureşti, premiera piesei lui I. L. Caragiale, D-ale Carnavalului
- Poetul Alexandru Macedonski publică, în revista "Literatorul", articolul Despre logica poeziei, considerat a fi primul manifest al poeziei române moderne
- În Italia se publică Pinocchio de Carlo Collodi
- Fiodor Dostoievski publică Fraţii Karamazov
- Emile Zola publica Nana
- Sculptorul francez Rodin realizează Gânditorul
- Astronomul american Henry Draper obţine prima fotografie a nebuloasei Orion
[modifică] Naşteri
- 28 ianuarie: Camil Ressu, pictor, pedagog român (d. 1962)
- 8 februarie: Franz Marc, pictor german (d. 1916)
- 13 februarie: Dimitrie Gusti, filosof, estetician şi sociolog recunoscut pe plan internaţional (d. 1955)
- 3 aprilie: George Valentin Bibescu, pilot român, membru al familiei Bibescu (d. [[19141])
- 21 mai: Tudor Arghezi, poet român (d. 1967)
- 1 iunie: Margit Kaffka, scriitoare maghiră (d. 1918)
- 5 iulie: Constantin Tănase, actor român (d. 1945)
- 26 august: Guillaume Apollinaire, poet francez (d. 1918)
- 5 noiembrie: Mihail Sadoveanu, scriitor român (d. 1961)
- 16 noiembrie: Alexandr Blok, poet rus (d. 1921)
[modifică] Decese
- 23 martie: Gheorghe Magheru, general şi om politic, unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848 din Ţara Românească (n. 1802)
- 8 mai: Gustave Flaubert, scriitor francez (n. 1821)
- 7 septembrie: Manolache Costache Epureanu, primul-ministru al României (n. 1820)
- 5 octombrie: Jacques Offenbach, compozitor şi violoncelist evreu originar din Germania (n. 1819)
- 9 decembrie: Iosif Hodoş, istoric şi om politic român (n. 1829)
- 22 decembrie: George Eliot, romancieră din Anglia (n. 1819)
- Costache Aristia, actor, scriitor şi om politic român (n. 1800)

