Jimbolia

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Jimbolia
—  Oraș  —
Statuia Sfântului Florian, protectorul pompierilor și simbol al orașului Jimbolia
Statuia Sfântului Florian, protectorul pompierilor și simbol al orașului Jimbolia
Stema Jimbolia
Stemă
Jimbolia se află în Romania
{{{alt}}}
Jimbolia
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 45°47′30″N 20°43′20″E / 45.79167°N 20.72222°E / 45.79167; 20.7222245°47′30″N 20°43′20″E / 45.79167°N 20.72222°E / 45.79167; 20.72222

Țară  România
Județ Timiș

SIRUTA 155494
Atestare documentară 1333

Guvernare
 - Primar Postelnicu Darius Adrian (PDL, ales 2012)

Altitudine 82 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 10.808 locuitori
 - Densitate 139 loc./km² 
 - Recensământul anterior, 2002 11.136 locuitori

Site: Sit oficial al primăriei

Poziția localității Jimbolia

Jimbolia (în germană Hatzfeld, în maghiară Zsombolya, în sârbă Žombolj/Жомбољ, în bulgara bănățeană Džimbolj) este un oraș în județul Timiș, Banat, România. Are o populație de 10.808 locuitori (2011).

Localizare[modificare | modificare sursă]

Orașul Jimbolia este situat în Câmpia Banatului, la contactul dintre Câmpia Timișului si Câmpia Mureșului. Se află la intersecția unor căi de comunicație ce fac legătura dintre România și Serbia, fiind și punct de frontieră feroviar și rutier la granița dintre cele două țări. Este legat de Timișoara prin DJ 59A și linia ferată Kikinda (SR) -Jimbolia - Timișoara.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Prima atestare documentară sub numele de Chumbul in dijmele papale din 1333. A fost colonizată in 1766 cu populație germană si denumită Hatzfeld. Din 1924 aparține de România sub numele de Jimbolia.

Deoarece localitatea Jimbolia era de la colonizarea în 1766, mai mare (405 case) decât localitățile din imprejurime (cu numai 50-300 case), a ajuns de timpuriu loc de târg cu importanță economică în teritoriul aflat între orașele Timișoara si Kikinda. Deaceea, de mai multe ori în decursul istoriei sale a fost sediu administrativ pentru comunele din împrejurime.

Biserica romano-catolică

Din 1766 până în 1778 este comună (între 1766-1768 comună dublă : Hatzfeld-Landestreu), în cadrul domeniului de coroană a familiei Habsburg. Între 1778-1890 aparține ca târgușor de Comitatul Torontal cu capitala la Becicherecul Mare (azi Zrenjanin în Iugoslavia). De districtul Jimbolia, (Zsombolyai járás) (1890-1918) au aparținut : comuna Zsombolya (Jimbolia), Grabácz (Grabați) și Vizezsdia (Vizejdia). În perioada 1918-1924 Jimbolia a aparținut Iugoslaviei, județului Belgrad, sub numele de Dzombolj . După predarea Jimboliei Statului Român la 10 aprilie 1924 în urma unui schimb de teritorii cu statul vecin, s-a format o nouă plasă cu sediul la Jimbolia. De Plasa Jimbolia în județul Timiș-Torontal, în perioda interbelică (1924-1950) aparțineau următoarele 8 localități : Jimbolia, Cărpiniș, Iecea Mare, Iecea Mică, Cenei, Bobda, Checea, Beregsău Mic.

În 1950 conform noii legi de impărțire teritorială (5/1950), este declarat oraș de subordonare raională fără reședință de raion în raionul Timișoara, regiunea Timișoara. De raionul Jimbolia ( 15.01.1956 - 1.01.1961) au aparținut 24 localități organizate in 14 comune și un oraș de subordonare raională.

La 16 februarie 1968 după noua împărțire administrativă a teritoriului României, Jimbolia devine al treilea oraș ca mărime după Timișoara și Lugoj în județul Timiș.

În ultimii ani, după Revoluția din Decembrie 1989, orașul a parcurs ample transformări de ordin economic, politic și social. Prezentul orașului este marcat de perspective pozitive în privința investițiilor străine, dotărilor edilitare și a dezvoltării orașului în general.

Demografie[modificare | modificare sursă]


Circle frame.svg

Componența etnică a orașului Jimbolia

     Români (72.68%)

     Maghiari (10.81%)

     Romi (5.51%)

     Germani (2.86%)

     Necunoscută (7.29%)

     Altă etnie (0.82%)



Circle frame.svg

Componența confesională a orașului Jimbolia

     Ortodocși (62.57%)

     Romano-catolici (22.98%)

     Penticostali (4.03%)

     Necunoscută (7.39%)

     Altă religie (3.01%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Jimbolia se ridică la 10.808 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 11.136 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (72,69%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (10,82%), romi (5,51%) și germani (2,87%). Pentru 7,29% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (62,57%), dar există și minorități de romano-catolici (22,98%) și penticostali (4,03%). Pentru 7,39% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[3]

Evoluția populației la recensăminte:


Evoluție demografică[modificare | modificare sursă]

Recensământul[4] Structura etnică
Anul Populația Români Germani Maghiari Romi Sârbi Slovaci Alte etnii
1880 8.621 39 7.848 529 - 84 20 101
1900 10.152 52 8.395 1.532 - 96 8 52
1930 10.873 660 7.640 2.097 213 141 26 17
1977 14.682 6.065 5.021 2.896 511 79 42 68
1992 11.830 7.901 1.112 1.961 695 62 34 65
2002 11.113 8.032 500 1.649 768 51  ? 113

Climă[modificare | modificare sursă]

Temperatura medie a aerului (media lunară și anuală)*
Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Anual
-1,5° 0,2° 5,9° 11,9° 16,0° 19,4° 21,4° 20,7° 16,7° 11,2° 5,5° 1,4° 10,7°
*conform Rodica și I. Munteanu

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Din 2012 primar al orașului este Postelnicu Darius Adrian (PDL). Consiliul local: PDL- 7, UDMR- 4, PNL - 3, PSD - 2, PPDD - 1

    Partid Locuri Componența Consiliului
  Partidul Democrat Liberal 7              
  Uniunea Democrata a Maghiarilor din Romania 4        
  Partidul National Liberal 3      
  Partidul Social Democrat 2    
  Partidul Poporului Dan Diaconescu 1  

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

  • Muzeul „Ștefan Jäger[5]
  • Muzeul Pompierilor „Florian”[6][7][5]
  • Muzeul Presei „Sever Bocu”[5]
  • Muzeul Fundației „Petre Stoica” (bibliotecă, colecție filatelică, numismatică etc.)[5]
  • Casa memorială „Dr. Karl Diel[5]
  • Festivalul de Blues, „Jimbo Blues”

Orașe înfrățite[modificare | modificare sursă]

Orașul Jimbolia este înfrățit cu următoarele localități

Personalități marcante[modificare | modificare sursă]

Imagini[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Jimbolia