Jimbolia

Jimbolia
—  Oraș  —
Stemă
Jimbolia Poziția geografică
Coordonate: 45°47′30″N 20°43′20″E
Țară	România
Județ	Timiș
Guvernare
- Primar	Postelnicu Darius Adrian (PDL, ales 2012)
Altitudine	82 m.d.m.
Populație (2002)
- Total	11.136 locuitori
- Densitate	139 loc./km²
Site: Sit oficial al primăriei

Jimbolia (în germană Hatzfeld, în maghiară Zsombolya, în sârbă Žombolj/Жомбољ, în bulgara bănățeană Džimbolj) este un oraș în județul Timiș, Banat, România. Are o populație de 11.136 locuitori (2002).

Localizare

Orașul Jimbolia este situat în Câmpia Banatului, la contactul dintre Câmpia Timișului si Câmpia Mureșului. Se află la intersecția unor căi de comunicație ce fac legătura dintre România și Serbia, fiind și punct de frontieră feroviar și rutier la granița dintre cele două țări. Este legat de Timișoara prin DJ 59A și linia ferată Kikinda (SR) -Jimbolia - Timișoara.

Istorie

Prima atestare documentară sub numele de Chumbul in dijmele papale din 1333. A fost colonizată in 1766 cu populație germană si denumită Hatzfeld. Din 1924 aparține de România sub numele de Jimbolia.

Deoarece localitatea Jimbolia era de la colonizarea în 1766, mai mare (405 case) decât localitățile din imprejurime (cu numai 50-300 case), a ajuns de timpuriu loc de târg cu importanță economică în teritoriul aflat între orașele Timișoara si Kikinda. Deaceea, de mai multe ori în decursul istoriei sale a fost sediu administrativ pentru comunele din împrejurime.

Statuia Sfântului Florian, protectorul pompierilor și simbol al orașului

Din 1766 până în 1778 este comună (între 1766-1768 comună dublă : Hatzfeld-Landestreu), în cadrul domeniului de coroană a familiei Habsburg. Între 1778-1890 aparține ca târgușor de Comitatul Torontal cu capitala la Becicherecul Mare (azi Zrenjanin în Iugoslavia). De districtul Jimbolia, (Zsombolyai járás) (1890-1918) au aparținut : comuna Zsombolya (Jimbolia), Grabácz (Grabați) și Vizezsdia (Vizejdia). În perioada 1918-1924 Jimbolia a aparținut Iugoslaviei, județului Belgrad, sub numele de Dzombolj . După predarea Jimboliei Statului Român la 10 aprilie 1924 în urma unui schimb de teritorii cu statul vecin, s-a format o nouă plasă cu sediul la Jimbolia. De Plasa Jimbolia în județul Timiș-Torontal, în perioda interbelică (1924-1950) aparțineau următoarele 8 localități : Jimbolia, Cărpiniș, Iecea Mare, Iecea Mică, Cenei, Bobda, Checea, Beregsău Mic.

În 1950 conform noii legi de impărțire teritorială (5/1950), este declarat oraș de subordonare raională fără reședință de raion în raionul Timișoara, regiunea Timișoara. De raionul Jimbolia ( 15.01.1956 - 1.01.1961) au aparținut 24 localități organizate in 14 comune și un oraș de subordonare raională.

La 16 februarie 1968 după noua împărțire administrativă a teritoriului României, Jimbolia devine al treilea oraș ca mărime după Timișoara și Lugoj în județul Timiș.

În ultimii ani, după Revoluția din Decembrie 1989, orașul a parcurs ample transformări de ordin economic, politic și social. Prezentul orașului este marcat de perspective pozitive în privința investițiilor străine, dotărilor edilitare și a dezvoltării orașului în general.

Populația

Biserica romano-catolică

Evoluția populației la recensăminte:

Recensământul		Structura etnică
Anul	Populația	Români	Germani	Maghiari	Romi	Sârbi	Slovaci	Alte etnii
1880	8.621	39	7.848	529	-	84	20	101
1900	10.152	52	8.395	1.532	-	96	8	52
1930	10.873	660	7.640	2.097	213	141	26	17
1977	14.682	6.065	5.021	2.896	511	79	42	68
1992	11.830	7.901	1.112	1.961	695	62	34	65
2002	11.113	8.032	500	1.649	768	51	?	113

Structura confesională

Conform recensământului din 2002, populația Jimboliei este caracterizată de un bipolarism confesional, cu două religii dominante. Majoritari sunt ortodocșii, care însumează circa 2 treimi din populație (7.165 locuitori sau 64,47%). Adepții religiei romano-catolice sunt circa o treime, cu 3.008 locuitori sau 27,06%. În afara acestor religii, mai sunt reprezentați, cu procente mai mici: penticostalii (cu 457 locuitori sau 4,11%), reformații (180 sau 1,61%) și alte culte, fiecare sub 1%.

Clima

Temperatura medie a aerului (media lunară și anuală)*
Ian	Feb	Mar	Apr	Mai	Iun	Iul	Aug	Sep	Oct	Nov	Dec	Anual
-1,5°	0,2°	5,9°	11,9°	16,0°	19,4°	21,4°	20,7°	16,7°	11,2°	5,5°	1,4°	10,7°

*conform Rodica și I. Munteanu

Politică și administrație

Din 2012 primar al orașului este Postelnicu Darius Adrian (PDL). Consiliul local: PDL- 7, UDMR- 4, PNL - 3, PSD - 2, PPDD - 1

	Partid	Locuri	Componența Consiliului
	Partidul Democrat Liberal	7
	Uniunea Democrata a Maghiarilor din Romania	4
	Partidul National Liberal	3
	Partidul Social Democrat	2
	Partidul Poporului Dan Diaconescu	1

Localități înfrățite

• Kikinda, Serbia
• Pusztamerges, Ungaria

Obiective turistice

• Muzeul Ștefan Jäger
• Muzeul Pompierilor "Florian"
• Muzeul Presei „Sever Bocu”
• Muzeul Fundației „Petre Stoica” (bibliotecă, colecție filatelică, numismatică etc.)
• Casa memorială „Dr. Karl Diel”
• Festivalul de Blues, „Jimbo Blues”

Personalități marcante

• Ștefan Jäger (1877 - 1962), pictor
• Karl Diel (1855 - 1930), chirurg
• Ionathan X. Uranus, scriitor, preot
• Petre Stoica (1931 - 2009), poet, scriitor, traducator, publicist, colectionar de presa, bibliofil

Imagini

• 

  Jimbolia în Harta Iosefină a Banatului, 1769-72

• 

  Muzeul „Ștefan Jager”

• 

  Turnul Pompierilor

• 

  Gara

• 

  Stradă

• 

  Casă tradițională șvăbească, monument istoric protejat

Bibliografie

• Pavel, Sorin - Ghidul Orașului Jimbolia, Primăria Jimbolia, 2007
• Vastag, Johann, Monografia orașului Jimbolia, Editura Kabor, 1995, ISBN 973-578-019-4

Legături externe

• Situl orașului
• PubliJim.eu: Anunturi gratuite in Jimbolia. Mica publicitate
• Orașul Jimbolia
• Chatul Jimbolienilor
• Pompierii voluntari, eroi anonimi la Jimbolia, 2 decembrie 2006, Evenimentul zilei