Ciacova
| Ciacova | |||
| — Oraș — | |||
|
|||
 Ciacova
|
|||
| Coordonate: Coordonate: | |||
|---|---|---|---|
|
|
|||
| Țară |  România |
||
| Județ | Timiș | ||
|
|
|||
| Localități componente | |||
|
|
|||
| Guvernare | |||
| - Primar | Petru Filip (PD-L, ales 2008) | ||
|
|
|||
| Suprafață | |||
| - Total | 252,76 km² | ||
| Altitudine | 80 m.d.m. | ||
|
|
|||
| Populație (2002)[1] | |||
| - Total | 7.285 locuitori | ||
| - Densitate | 28,81 loc./km² | ||
|
|
|||
| Site: Primăria Ciacova | |||
|
|
|||
 |
|||
modifică  |
|||
Ciacova (în maghiară Csák, Csákova, germană Tschakowa, sârbă: Čakovo/Чаковo) este un oraș din județul Timiș, Banat, România,cu o populație de 7.285 persoane.[1] De Ciacova aparțin și localitățile Cebza, Macedonia, Obad și Petroman.
Cuprins |
Geografie [modificare]
Ciacova se află în Câmpia Timișului, pe râul Timișul Mort, la o distanță de 28 km de Timișoara, de care este legat atât rutier cât și feroviar. Rutier, accesul în localitatea este asigurat pe drumul județean DJ 693 in lungime de 9 km, care face legătura cu șoseaua internațională E70 Timișoara - Stamora Moravița. De asemenea orașul Ciacova este legat de Timișoara și de alte localități prin calea ferată Jebel-Giera.
Climă [modificare]
Pentru caracterizarea condițiilor climatice a teritoriului localității Ciacova se folosesc datele înregistrate la stația meteorologică Banloc, situată la circa 13 km de localitate și unele la stația de la Timișoara, situată la circa 32 km. Temperatura medie anuală este 10,7 grade C. Temperatura maximă absolută s-a înregistrat în august 1961 și a fost de 38,1 grade C, temperatura minimă absolută în ianuarie 1963 și a fost de -31,8 grade C.[2]
Istorie [modificare]
Prima atestare documentară a așezării este din 1220-1224. Numele vechi, Csaak, este de origine maghiară. De-a lungul timpului, Ciacova s-a numit: Chaak, Chaac, Czokoa, Czokoan, Czakona, Czakova, Czakowa, Zakovia, Zakovar, Schakowan. În maghiară: Csák, Csakova, Csakóvár și Csákova, iar în germană Tschakowa.
În perioada 1390-1394 s-a ridicat aici o cetate, înconjurată de o rețea de canale, făcând-o greu de cucerit. Cetatea Ciacovei se afla pe partea dreaptă a brațului Timișului, în timp ce așezarea civilă se afla pe partea dreaptă. Turnul de apărare, un puternic donjon înalt de 30 m, este un rest din această cetate, demantelată în 1701. Zidit din căramidă, pe 4 nivele, turnul are plan dreptunghiular, cu contraforturi de colț.
Cucerirea Banatului de către habsburgi, a adus o nouă direcție de dezvoltare a micului târg de câmpie. Localitatea a fost puternic colonizată cu germani (șvabi) dar și austrieci, cehi, slovaci, luxemburghezi, croați, etc.
În decursul istoriei Ciacova a fost reședință de district, de plasă, de raion și oraș de câmpie. Conform Legii nr.83/2004, începând cu luna aprilie 2004, Ciacova a primit statul de oraș.
Populația [modificare]
Structura etnică a populației, pe recensăminte:
| Recensământul[3] | Structura etnică | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Anul | Populația | Români | Germani | Maghiari | Romi | Sârbi | Slovaci | Alte etnii |
| 1880 | 12.960 | 7.611 | 3.166 | 762 | - | 1.328 | 24 | 69 |
| 1900 | 15.562 | 8.529 | 4.009 | 1.586 | - | 1.212 | 35 | 191 |
| 1930 | 13.566 | 8.289 | 2.666 | 1.409 | 288 | 744 | 20 | 150 |
| 1977 | 9.952 | 7.111 | 1.047 | 987 | 392 | 355 | 2 | 58 |
| 1992 | 7.457 | 5.802 | 304 | 709 | 398 | 195 | 2 | 47 |
| 2002 | 5.297 | 4.411 | 133 | 408 | 239 | 84 | 2 | 20 |
Structura confesională [modificare]
La recensământul din 2002, majoritatea populației s-a declarat de religie ortodoxă, în procent de 77,82% (5.667 locuitori). Urmează religia romano-catolică, cu 1.120 de adepți (15,38%). 4,46%, sau 325 locuitori erau penticostali, în timp ce alte culte sunt prezente, însă au o pondere mult mică (baptiști, reformați și alte culte sub 1% fiecare).
Economie [modificare]
Economia are caracteristicile unui mic oraș industrial-agricol de câmpie. Sunt prezente industriile ușoare, textilă și alimentară. Mai sunt dezvoltate morăritul, pomicultura și creșterea animalelor.
Politică și administrație [modificare]
Primarul orașului Petre Filip și viceprimarul Dacian Razvan Ghera fac parte din PDL. Consiliul Local este constituit din 15 consilieri, împărțiți astfel:
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Democral Liberal | 7 | ||||||||
| Partidul Social Democrat | 6 | ||||||||
| Partidul Național Liberal | 1 | ||||||||
| Format:Politica românească/culori partide/IND | | Independenți | 1 | |||||||
Localități înfrățite [modificare]
Obiective turistice [modificare]
Din vechea cetate a supraviețuit doar Turnul de apărare (secolul XIV), pe care localnicii îl numesc "Cula", mărturie istorică a acestei așezări. Centrul Ciacovei păstrează - deși modernizat - locul de adunare al soldaților turci care desereveau dispozitivul de pază al cetății. Deasemenea se mai păstrează în centrul Ciacovei (în locul fostului Cafe-bar) elemente de clădire cu specific arhitectonic medieval, bolți semicirculare din cărămidă. Pe druml județean Ciacova - Cebza se mai găsește și un pod construit de turci, deasemenea cu elemente arhitecturale specifice, numit de localnici Podul Turcesc, în prezent nefolosit.
Bisericile din Ciacova sunt alte obiective intersante. Biserica sârbească cu hramul „Maica Domnului” construită între 1746-1768, cu picturi murale și cu un iconostas pictat în 1771 de Dimitrie Popovici. Biserica romano-catolică datează din 1871-1890 și este în stil gotic; biserica ortodoxă, în stil neobizantin, este din 1907.
Personalități [modificare]
- Dositej Obradović, important scriitor sârb, a cărui casă memorială este un alt obiectiv turistic.
- Emmerich Stoffel
Note [modificare]
- ^ a b „Rezultatele recensământului din 2002 pentru Ciacova, Timiș”. http://www.edrc.ro/recensamant.jsp?regiune_id=1832&judet_id=2057&localitate_id=2060.
- ^ date Adetim
- ^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă și naționalitate, jud. Timiș 1880 - 1992 (include localitățile componente administrativ)
Bibliografie [modificare]
- Wilhelm Josef Merschdorf, Ciacova- Târg bănățean - Monografie și cartea plaiului natal, traducere de Alexander Ștefi [1]
Legături externe [modificare]
- Despre Ciacova pe situl Banaterra
- de Sit dedicat orașului
- Site-ul liceului "Alexandru Mocioni" Ciacova
- Turnul de apărare
- Alte imagini cu turnul medieval
- Sit primărie
- Anuarul Socec al României Mari 1924-1925 - online de la Biblioteca Congresului S.U.A.
