Moldova Nouă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Moldova Nouă
—  Oraș  —
Stema Moldova Nouă
Stemă
Moldova Nouă se află în România
{{{alt}}}
Moldova Nouă
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 44°43′4″N 21°39′50″E / 44.71778°N 21.66389°E / 44.71778; 21.6638944°43′4″N 21°39′50″E / 44.71778°N 21.66389°E / 44.71778; 21.66389

Țară  România
Județ Caraș-Severin

SIRUTA 51056

Localități componente Măcești, Moldova Veche, Moldovița

Guvernare
 - Primar Lupu Matei (PSD,02012)

Populație (2011)[1][2]
 - Total 12.350 locuitori
 - Densitate 104 loc./km² 
 - Recensământul anterior, 2002 13.917 locuitori

Site: Primăria Moldova Nouă

Poziția localității Moldova Nouă

Moldova Nouă (maghiară Újmoldova, cehă Nová Moldava, germană Neumoldowa, sârbă Nova Moldava sau Boșniak) este un oraș din județul Caraș-Severin, Banat, România. Are o populație de peste 13.000 locuitori. Este unul din cele mai importante orașe ale județului.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Este atestat prima dată în jurul anului 1600. Din 1956 primește statutul de oraș.

  • Moldova Veche, localitate componentă a orașului Moldova Nouă, port la Dunăre. Aici s-a aflat cetatea dacică Mudava, lângă care romanii au construit un castru, peste care în 1427-1428 se ridica o cetate ce a fost, apoi, distrusă de turci în secolul al XVII-lea;
  • Pescari localitate rurală, ruinele unei cetăți medievale, care se crede ca ar fi[formulare evazivă] la origine reședința voievodului Glad, reclădită apoi în etape: prima incintă în secolul al XIII-lea, zidul înconjurător în secolul al XIV-lea, nucleul central în secolul al XV-lea; în apropiere, peștera Gaura Chindiei, în care s-au găsit desene rupestre și o inscripție în chirilică, datând din secolul al X-lea - al XI-lea;
  • Sfânta Elena, localitate rurală întemeiată de coloniști cehi aduși aici pentru exploatări forestiere în 1825-1828, platou carstic cu numeroase forme atractive: lapiezuri (stânci lustruite, brăzdate de șanțuri cu diferite adâncimi, despărțite de creste ascutițe), doline, lacuri de dimensiuni mici instalate în doline etc.;
  • Rezervația naturală Valea Mare, în suprafață de 1.179 ha, reprezentată de o pădure în care cresc specii mediteraneene și submediteraneene (mojdreanul, paltinul de munte, liliacul), cu numeroase poieni, unde crește în mod natural iedera albă, lucerna arăbească, scumpia etc.
  • Zona umedă Ostrov - Moldova Veche (1.627 ha), arie de protecție specială avifaunistică.

Stemă[modificare | modificare sursă]

Stema orașului Moldova Nouă, se compune dintr-un scut triunghiular, cu marginile rotunjite, tăiat de o fascie undată, compusă din șase fascii mici, trei de argint și trei albastre, care se intercalează. În câmpul superior, pe fond albastru, se află o ancoră cu vârful în jos, de argint, cu funie șerpuită de aur; ancora este flancată, dreapta-stânga, de câte un pește înotând, de aur. În câmpul inferior, zidit, roșu, se află o gură de mină cu zidărie de argint, broșată de două ciocane minerești încrucișate, de argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint, cu trei turnuri crenelate.

Semnificațiile elementelor însumate:

Brâul undat reprezintă fluviul Dunărea, iar ancora semnifică faptul că localitatea este port. Peștele reprezintă bogăția piscicolă a zonei și una dintre ocupațiile tradiționale ale locuitorilor. Gura de mină relevă ponderea activității miniere în economia localității, predominantă fiind exploatarea de cupru. Câmpul zidit simbolizează trecutul istoric al localității, încă de pe vremea romanilor.

Coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraș.

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a orașului Moldova Nouă

     Români (74.63%)

     Romi (2.76%)

     Sârbi (11.19%)

     Necunoscută (9.31%)

     Altă etnie (2.08%)


Circle frame.svg

Componența confesională a orașului Moldova Nouă

     Ortodocși (75.09%)

     Romano-catolici (3.14%)

     Penticostali (1.97%)

     Baptiști (3.67%)

     Ortodocși sârbi (6.12%)

     Necunoscută (9.44%)

     Altă religie (0.54%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Moldova Nouă se ridică la 12.350 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 13.917 locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (74,63%). Principalele minorități sunt cele de sârbi (11,19%) și romi (2,77%). Pentru 9,32% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (75,09%), dar există și minorități de ortodocși sârbi (6,12%), baptiști (3,68%), romano-catolici (3,15%) și penticostali (1,98%). Pentru 9,44% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[3]

Evoluția populației la recensăminte:


Vezi și[modificare | modificare sursă]

Moldova Nouă în Harta Iosefină a Banatului, 1769-72

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Moldova Nouă