Județul Arad

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Arad
—  Județ  —
Județul Arad, împărțire administrativ teritorială
Județul Arad, împărțire administrativ teritorială
Stema Arad
Stemă

Țară  România
Regiune Vest

Reședință Arad
Localități componente municipii
orașe
Comune

Guvernare
 - Președintele Consiliului Județean Nicolae Ioțcu (PD-L)
 - Prefect Călin Bibarț

Suprafață
 - Total 7.754  km²

Populație (2011)
 - Total 409,072 locuitori
 - Densitate 52.7 loc./km² 
 - Locul după populație 20

Prefix telefonic 57
Indicativ autovehicule AR

Site: Pagina Consiliului Județean Arad

Harta României cu județul Arad indicat
Harta României cu județul Arad indicat

Județul Arad este situat în vestul României și cuprinde teritorii din Crișana și din Banat. Județul se întinde de o parte și de alta a Mureșului și a Crișului Alb. Se învecinează cu județul Bihor la nord și nord-est, cu județul Alba la est, cu județul Hunedoara la sud-est, cu județul Timiș la sud și cu Ungaria la vest. Suprafața pe care se întinde este de 7754 kmp. Din punct de vedere administrativ cuprinde, 10 orașe (din care 1 municipiu) , 68 de comune și 270 de sate (2004). Străbătut de râul Mureș, teritoriul său este cuprins în proporție de aproximativ 3/4 în regiunea Crișana, restul fiind în cadrul regiunii Banat. Reședința de județ se află la Arad.

Steagul judeţului Arad

Populația[modificare | modificare sursă]

Evoluția demografică

Conform recensământului din anul 2002, județul Arad avea o populație de 461.791 și o densitate de 59,5 locuitori pe kilometru pătrat, sub media națională de densitate (93/km²), dintre care 222.248 bărbați și 239.543 femei.[1] Durata medie a vieții pe perioada 2001-2003 a fost de 70,35 (66,92 la bărbați, respectiv 73,85 la femei). Populația la diferite recensământuri: 1930=488.360 loc.; 1948=476.210 loc.; 1956=418.248 loc.; 1966=418.250 loc.; 1972=494.828 loc.[necesită citare]

După etnie, populația județului era formată în 2002 din:[1]

  • Români: 84,72%
  • Maghiari: 10,45%
  • Țigani/Romi: 1,94%
  • Slovaci: 1,18%
  • Germani: 0,87%
  • Ucraineni: 0,29%
  • Sârbi: 0,19%

În anul 2011 populația județului era formată din următoarele etnii Recensământul Populației și al Locuințelor (2011):

  • Români : 343.163 persoane (83,9%)
  • Maghiari: 37.067 persoane (9,1%)
  • Țigani (romi): 16.546 persoane (4%)
  • Slovaci: 4.444 persoane (1,1%)
  • Germani : 2.956 persoane (0,8%)
  • Ucrainieni: 1.295 persoane (0,3%)
  • Sârbi: 875 persoane (0,2%)
  • Bulgari: 557 persoane (0,1%)
  • Alte etnii: 1190 persoane (0,3%)
  • Nedeclarați: 0,2% [1]

Geografie[modificare | modificare sursă]

Situat în vestul României, județul Arad se întinde pe sectoarele estice ale Câmpiei Panonice (Câmpia Aradului, Câmpia Înaltă a Vingăi, Câmpia Crișurilor, Câmpia Cermeiului). Ca formațiune orografică, apare depresiunea golf specifică Munților Apuseni (Depresiunea Zărandului). O particularitate o constituie trecerea bruscă de la câmpie la munte, nuanțată în mod special prin contactul dintre Munții Zărandului și Câmpia Aradului și cel dintre Câmpia Cermeiului și Munții Codru-Moma în vest. Punctele extreme sunt: 20°45’ long. E (Nădlac la vest) și 22°39’ (Târnăvița la est) long. E, respectiv 45°58’ (Labașinț la sud) și 46°38’ latitudine nordică (Berechiu la nord).

Județul se învecinează:

Relieful din punctul de vedere al regimului înălțimii coboară în trepte dinspre est spre vest:

  • Munții Zărand, Munții Codru-Moma și porțiuni din Masivul Bihor (Găina)
  • Altitudinea maximă: Vârful Găina 1486 m (aflat la întretăierea a 3 județe în Masivul Bihor, vf. Pleșu 1112 m în Munții Codru-Moma
  • Dealurile de Vest (Dealurile piemontane ale Zărandului și Beliu-Cermei, Dealurile Lipovei)
  • Câmpia Aradului, Câmpia joasă a Mureșului, Câmpia înaltă a Vingăi și Câmpia Crișurilor (Crișului Alb, Crișului Negru)

Arii Protejate[modificare | modificare sursă]

Rețeaua hidrografică[modificare | modificare sursă]

  • Râul Mureș cu afluenții săi: Valea Corbesti, Troas, Bârzava, Milova, Cladova, etc.
  • Crișul Alb cu afluenții săi: Halmagel, Leuci, Tacasele, Cremenoasa, Zimbru, Valea Deznei, Valea Monesei, Talagiu, Hontisor, Chisindia, Cigher, etc.
    • Canale: Morilor, Matca.
  • Crișul Negru cu afluentul său Teuz
  • Principalele lacuri: Tauț (lac de acumulare), Seleuș, Cermei, Rovine și Balta Țiganilor (heleștee).

Politica[modificare | modificare sursă]

Harta politica Arad

Diviziuni administrative[modificare | modificare sursă]

Județul este compus din municipiul Arad, 9 orașe și 68 de comune (2005).

Președintele Consiliului Județean este Nicolae Ioțcu. Împreună cu județul Bekes din Ungaria a accesat fonduri europene în valoare de 30.000.000 Euro.

Municipii[modificare | modificare sursă]

În județul Arad la data de 1 iulie 2007 au fost un municipiu, nouă orașe, 68 comune de care aparțin 283 sate.

Aradul este reședință de județ).

Orașe în ordinea descrescătoare a populației[modificare | modificare sursă]

Din totalul populației stabile din județ 223 mii persoane - 54,52% locuiau în mediu urban, iar 186 mii - 45,48% în mediu rural. / Recensământul Populației - 2011

Comune[modificare | modificare sursă]

Comunele județului Arad (nr. locuitori)

Economie[modificare | modificare sursă]

Împreună cu județul Timiș formează una din cele mai dezvoltate regiuni ale României. Mulțumită apropierii sale de graniță, județul atrage un număr mare de investitori străini.

Agricultura[modificare | modificare sursă]

Potențialul agricol este bine pus în valoare, câmpiile Aradului fiind considerate excelente pentru cultivarea cerealelor și legumelor. Apa din județul Arad este cea mai bună din țară.

Industria[modificare | modificare sursă]

Județul Arad este al cincilea județ din țară în privința numărului de firme cu capital străin nou înființate. În Arad există zone industriale, parcuri industriale private iar în Curtici o zonă liberă. Zonele industriale din Arad:

  • Zona Industrială Est înființată în 2001 cu o suprafață de 20 hectare, situat pe DN1
  • Zona Industrială Nord înființată în 2004 cu o suprafață de 110 hectare, cu acces de pe centura municipiului Arad
  • Zona Industrială Sud/Zădăreni înființată tot în 2004 de 150 hectare

Alte zone industriale au fost create la Pecica, Sântana și Chișineu Criș.

Industriile predominante din județ sunt:

  • Industria alimentară
  • Industria textilă
  • Industria de componente și accesorii auto
  • Industria prelucrării lemnului

Parcul fotovoltaic[modificare | modificare sursă]

Chinezii construiesc la Sebiș, Arad, cu ajutorul unei firme spaniole, cel mai mare parc fotovoltaic din România în valoare de 30.000.000 Euro.

Turism[modificare | modificare sursă]

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

Principalele destinații turistice sunt:

  • Cetatea de piatră Șiria ( 1331), cu statut de cetate regală. Printre ocupanții ei s-au numărat Iancu de Hunedoara, regele Sigismund de Luxemburg, despotul sârb George Brâncovici, Matei Corvin, familia Báthory.
  • Cetatea de piatră Șoimoș ( 1278 ) - Lipova
  • Cetatea Agriș ( 1400 )
  • Cetatea Deznei
  • Cetatea Ineului
  • Cetatea Șoimoș din Lipova
  • Fortăreața Tauț (sec XII )-ruine
  • Cetatea Aradului, singura cetate din Transilvania, construită în stil Vauban, păstrată intactă, din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea
  • Castelul Bohus ( sec XIX ), Șiria, construit în stil neoclasic, actualmente muzeul Ioan Slavici
  • Castelul Brazi, construit în stil neoclasic( 1800 )
  • Castelul Bulci/Mocioni( sec XIX )
  • Castelul din Buteni
  • Castelul Csernovics din Șimand
  • Castelul Dietrich-Sukowski din Pâncota
  • Castelul din Gurahonț
  • Castelul Keszony din Curtici (1769)
  • Castelul Kover-Appel din Fântânele
  • Castelul din Conop ( sec XVIII ), a aparținut familiei nobiliare maghiare Knopi, situat în localitatea Odvoș, comuna Conop
  • Castelul Curtici ( 1769 )
  • Castelul Macea, însoțit de o frumoasă grădină botanică
  • Castelul Mocioni-Teleki din Căpâlnaș
  • Castelul Purgly din Șofronea (1889)
  • Castelul Salbek din Petriș
  • Castelul Săvârșin (1870)- domeniu regal
  • Castelul Șiria ( secXVII ), construit în stil baroc - Galșa din Șiria
  • Castelul Solymosy din Mocrea
  • Castelul din Șepreuș
  • Monumentul ostașilor români - Arad
  • Monumentul eroilor - Păuliș

Târguri și expoziții[modificare | modificare sursă]

În Arad și județul Arad anual sunt organizate mai multe târguri și expoziții, printre care:

  • Festivalul clătitelor de la Moneasa
  • Festivalul părădăicilor de la Macea

Edificii religioase[modificare | modificare sursă]

Etnografie[modificare | modificare sursă]

Țara Zărandului este una dintre cele mai renumite zone etnografice din țară. În localități precum Bata, Bârzava, Căpâlnaș, Buteni, se conservă piese de valoare și originalitate inestimabilă.

Note[modificare | modificare sursă]

Surse[modificare | modificare sursă]

Bibliografie suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Județul Arad, Valeria Velcea, Ion Velcea, Octavian Mîndruț, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1979

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Județul Arad

Istorie

Economie

Hărți

Vezi și[modificare | modificare sursă]

AR
Județele României