1900
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Secole: Secolul XVIII - Secolul XIX - Secolul XX
Decade: Anii 1850 Anii 1860 Anii 1870 Anii 1880 Anii 1890 - Anii 1900 - Anii 1910 Anii 1920 Anii 1930 Anii 1940 Anii 1950
Ani: 1895 1896 1897 1898 1899 - 1900 - 1901 1902 1903 1904 1905
1900 (MCM) a fost un an obişnuit al calendarului gregorian şi un an bisect al calendarului iulian. Ca rezultat, diferenţa de 12 zile dintre cele două calendare s-a mărit la 13 zile.
[modifică] Evenimente
Se termină construcţia Palatului Cantacuzino din Bucureşti.
- 7 februarie: Este fondat Partidul Laburist din Marea Britanie.
- 22 februarie: Hawaii devine oficial teritoriu al Statelor Unite.
- 1 martie: Începe arbitrarea litigiului dintre statul român şi antreprenorul francez Hallier, care obţinuse concesiunea construirii portului Constanţa. Avocatul francezului a fost Raymond Poincaré care în timpul pledoariei a exclamat: „Nous sommes aux portes de l'Orient, où tout est pris a la légère” (suntem la porţile Orientului, unde totul este luat uşor). În urma arbitrării s-a stabilit ca statul român să plătească despăgubiri de 6.223.000 lei.
- 14 mai: La Paris începe a 2-a ediţie a Jocurilor Olimpice moderne. România care participă pentru prima dată se prezintă cu un singur sportiv, la tir.
- 21 mai: Rusia invadează Manciuria.
- 2 iulie: Primul zepelin zboară în apropiere de Friedrichshafen, Germania.
- 7 iulie: Începutul guvernării P.P. Carp.
- 29 iulie: În Italia, regele Umberto I al Italiei este asasinat de un anarhist de origine italiană, Gaetano Bresci.
[modifică] Nedatate
- Este inaugurat Palatul Poştelor din Bucureşti.
- Se termină construirea Palatului Cantacuzino din Bucureşti ale cărui lucrări au început în 1898 după planurile arhitectului I.D. Berindey.
- Începe construirea sediului Facultăţii de Medicină din Bucureşti după planurile arhitectului Louis Pierre Blanc. Construcţia se va termina în 1902.
[modifică] Populaţie
- Terra: 1.650.000.000
- Africa: 133.000.000
- Asia: 947.000.000
- Japonia: c. 45.000.000
- Europa: 408.000.000
- America Latină: 74.000.000
- America de Nord: 82.000.000
- Oceania: 6.000.000
[modifică] Arte, Ştiinţă, Literatură şi Filozofie
- ianuarie: Apare la Bucureşti bilunar Noua revistă română sub conducerea lui Constantin Rădulescu-Motru.
- 14 ianuarie: Premiera operei Tosca de Puccini la Roma
- 14 decembrie: Fizicianul german Max Planck expune teoria cuantică, pentru care a primit Premiul Nobel pentru Fizică în 1918
- decembrie: Prima expoziţie personală, la Ateneul Român, a lui Gheorghe Petraşcu.
- decembrie: Apare la Bucureşti revista politico-literară România ilustrată, sub conducerea lui Ion Rusu Abrudeanu. Va apărea cu întreruperi până în martie 1914.
[modifică] Naşteri
- 5 ianuarie: Yves Tanguy, pictor suprarealist francez (d. 1955)
- 6 ianuarie: Maria de România, Regina Iugoslaviei, fiica regelui Ferdinand al României şi soţia regelui Alexandru I al Iugoslaviei (d. 1961)
- 8 ianuarie: Serge Poliakoff, pictor rus
- 9 ianuarie: Henriette Yvonne Stahl, scriitoare româncă (d. 1984)
- 4 februarie: Jacques Préver, autor francez (d. 1977)
- 5 februarie: Adlai Stevenson, politician american (d. 1965)
- 11 februarie: Hans-Georg Gadamer, filozof german (d. 2002)
- 22 februarie: Luis Buñuel, regizor spaniol (d. 1983)
- 26 februarie: Jean Negulesco, regizor român (d. 1993)
- 19 martie: Frédéric Joliot, om de ştiinţă francez (d. 1958)
- 23 martie: Erich Fromm, psiholog, filosof de origine germană (d. 1980)
- 29 martie: John McEwen, al 18-lea Prim Ministru al Australiei (d. 1980)
- 1 aprilie: Alexandru Al.Philippide, autor român (d. 1979)
- 5 aprilie: Spencer Tracy, actor american (d. 1967)
- 26 aprilie: Charles Richter, inventator american (d. 1985)
- 23 mai: Hans Frank, avocat german, guvernator general al Poloniei ocupate (d. 1946)
- 29 iunie: Antoine de Saint-Exupéry, pilot şi scriitor francez (d. 1944)
- 30 iunie: Gheorghe Vrănceanu, matematician român (d. 1979)
- 9 iulie: Alexandru Graur, lingvist român (d. 1988)
- 4 august: Elizabeth Bowes-Lyon, soţia regelui George al VI-lea al Regatului Unit şi mama reginei Elisabeta a II-a (d. 2002)
- 1 septembrie: Henriette Yvonne Stahl, scriitoare româncă (d. 1984)
- 7 octombrie: Heinrich Himmler, lider nazist (d. 1945)
- 4 noiembrie: Lucreţiu Pătrăşcanu, avocat, membru PCR, ministru român (executat) (d. 1954)
- 8 noiembrie: Margaret Mitchell, scriitoare americană (d. 1949)
- 13 decembrie: Ion Perlea, dirijor şi compozitor român (d.1970)
[modifică] Decese
- 6 martie: Gottlieb Daimler, inventator german (n. 1834)
- 19 iunie: Prinţesa Josephine de Baden, mama regelui Carol I al României (n. 1813)
- 26 iulie: Nicolae Kretzulescu, medic şi om politic, prim-ministru al Principatelor Unite (n. 1812)
- 30 iulie: Alfred, Duce de Saxa-Coburg şi Gotha, fiu al reginei Victoria şi tatăl reginei Maria a României (n. 1844)
- 31 iulie: Vladimir Soloviov, filosof religios, poet, critic literar rus (n. 1853)
- 25 august: Friedrich Nietzsche, filosof german (n. 1844)
- 2 septembrie: Aron Densuşianu, istoric literar, poet şi folclorist român (n. 1837)
- 30 noiembrie: Oscar Wilde, scriitor englez (n. 1854)