Comuna Șandra, Timiș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Șandra
—  Comună  —
45°55′31″N 20°53′29″E / 45.92528°N 20.89139°E / 45.92528; 20.89139

Țară  România
Județ Timiș

SIRUTA 159464
Atestare documentară 1833, ("Alexanderhausen")

Reședință Șandra
Localități componente Șandra, Uihei

Guvernare
 - Primar Paul Nicu (PD,02004)

Suprafață
 - Total 43,69  km²

Populație (2011)[1][2]
 - Total 2.882 locuitori
 - Densitate 64,02 loc./km² 
 - Recensământul anterior, 2002 2.782 locuitori

Cod poștal 307065

Site: www.primariasandra.ro
Biserica din Şandra (1836)

Șandra (în germană Alexanderhausen, Schandern, în dialectul șvăbesc Schanderhaas, în maghiară Sándorháza) este o comună în județul Timiș, Banat, România.

Localizare[modificare | modificare sursă]

Șandra se situează în vestul județului Timiș, la circa 32 km nord-vest de municipiul Timișoara și 30 km de orașul Sânnicolau Mare, pe drumul național DN6 Timișoara - Cenad. Are acces la calea ferată Timișoara - Cenad, cu stație proprie. Se învecinează la sud-est cu Biled (6 km), la vest cu Uihei (3 km) și Bulgăruș (7 km), la nord-vest cu Lovrin (12 km) și Pesac (circa 10 km).

Istorie[modificare | modificare sursă]

Satul Șandra a luat ființă în anul 1833 sub denumirea de Alexandria sau Sàndorhàsza, după numele episcopului Alexandru de Zagreb care era proprietarul terenurilor din această zonă. Episcopul a semnat la 1 ianuarie un contract prin care permitea celor 140 de familii de coloniști germani provenite din localitățile învecinate să se așeze pe teritoriul lui și să înființeze localitatea care avea să-i poarte numele.

Imediat după, au început lucrările la construcția așezământului, după canoanele așezărilor germane cu străzi drepte și perpendiculare. Din totalul de 146 de loturi de casă delimitate, erau 101 case de agricultori, 38 de case mici fără teren, parohia și 2 case ale parohiei, 1 birt și 2 mori. Cele 140 de familii reprezentau în total circa 700 de coloniști și veneau din Biled, Bulgăruș, Carani, Cenad, Comloșu Mic, Gottlob, Grabaț, Iecea Mare, Iecea Mică, Lenauheim, Lovrin, Nakovo (Serbia), Nerău, Nițchidorf, Sânandrei, Sânnicolau Mare, Tomnatic, Variaș și Vizejdia.[3] Trei ani mai târziu, în 1836 a fost construită biserica in stilul neobarok. În 1842 existau deja 1.231 de germani, 16 sârbi și români.

În 1884 satul primește o legătură de căi ferate (Timișoara - Cenad). În 1893 satul primește drept să țină un tîrg săptămînal. În 1929 se inființează brigada voluntară de pompieri. În 1933 se inaugurează in centrul satului monumentul eroilor din primul război mondial.

În 1940 sosește armata germană Wehrmacht în Șandra. În 1944 Șandra devine loc de bătălie de unde se evacuează locuitorii. În 1945 se deportează 174 de persoane în Uniunea Sovietică. În total 217 persoane iși pierd viața in al doilia război mondial (adică 163 în armata germană, 37 în armata română și 17 civili) și toți cetățenii germani sînt expropriați. 48 de persoane se deportează în Bărăgan.

În 1952 se infințează colectivul de agricultură care se completează în 1957. În 1954 se introduce curentul electric și în 1974 apa potabilă centrală. Țiței se găsește în 1968.

Comuna Șandra a fost înființată prin Legea nr.54/2004, desprinzându-se de comuna Biled.

Populație (evoluție istorică)[modificare | modificare sursă]

Populația satului Șandra a evoluat după cum urmează:

Recensământul[4] Structura etnică
Anul Populația Români Germani Maghiari Alte etnii
1880 2.015 14 1.918 60 23
1910 1.791 30 1.580 176 5
1941 1.772 72 1.626 58 16
1977 2.190 1.394 710 51 35
1992 2.139 2.014 84 27 14

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Primarul comunei, Paul Nicu, este membru PD. Viceprimarul Luchian Savu este membru PSD. Consiliul Local este constituit din 11 membri împărțiți astfel:

    Partid Consilieri Componența
  Partidul Social Democrat 5          
  Alianța Dreptate și Adevăr (2 PD și 2 PNL) 4          
  Partidul Ecologist Român 1          
  Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat 1        

Din punct de vedere al dotării edilitare cu instituții școlare și culturale, Șandra are o școală generală cu clasele I-VIII, o grădiniță, o bibliotecă și un cămin cultural. Tot aici mai există și 4 cabinete medicale și 3 farmacii (din care una veterinară). La Șandra există 3 biserici pentru culturile catolic, ortodox și penticostal. Ruga se ține pe 15 august. In centru găsiți și un monument din 1933 pentru a comemora 62 cetățeni picați in primul război mondial.


Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Șandra

     Români (94.69%)

     Necunoscută (3.26%)

     Altă etnie (2.04%)



Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Șandra

     Ortodocși (85.18%)

     Romano-catolici (1.11%)

     Penticostali (9.22%)

     Necunoscută (3.33%)

     Altă religie (1.14%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Șandra se ridică la 2.882 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.782 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (94,69%). Pentru 3,26% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (85,18%), dar există și minorități de penticostali (9,23%) și romano-catolici (1,11%). Pentru 3,33% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Populația satelor componente la recensământul din 2002. Pe atunci, comuna încă nu exista, ea fiind înființată la o dată ulterioară. Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Franz Kühn, Ortsgeschichte Alexanderhausen
  4. ^ Varga E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate, jud. Timiș 1880 - 1992
  5. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]