Județul Covasna

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pentru alte utilizări ale toponimicului, vedeți pagina de dezambiguizare Covasna (dezambiguizare).


Județul Covasna
—  Județ  —
Prezentare Judetul Covasna.gif
Stema Județul Covasna
Stemă

Țară  România
Regiune Centru

Reședință Sfântu Gheorghe
Localități componente municipii
orașe
Comune

Guvernare
 - Președintele Consiliului Județean Tamas Sandor(UDMR)
 - Prefect Codrin Dumitru Munteanu

Suprafață
 - Total 3.710  km²

Populație (2011)
 - Total 206,261 locuitori
 - Densitate 55.6 loc./km² 
 - Locul după populație 41

Prefix telefonic 67
Indicativ autovehicule CV

Site: [1]

Harta României cu județul Județul Covasna indicat
Harta României cu județul Județul Covasna indicat

Covasna (în maghiară Kovászna) este un județ în regiunea Transilvania din România. Județul Covasna se află situat în centrul României, în partea internă a Carpaților de Curbură.

Vecini[modificare | modificare sursă]

Județul Covasna se învecinează în est cu județul Bacău și județul Vrancea, in sud-est cu județul Buzău, în sud-vest cu județul Brașov iar in partea de nord cu județul Harghita. Situat în partea de sud-est a Transilvaniei, teritoriul acestui județ este legat de spațiul extracarpatic prin pasurile Buzău și Oituz precum și prin mai multe trecători ale Carpațiilor Răsăriteni.

Suprafață[modificare | modificare sursă]

Suprafața totală este de aproximativ 3.705 kmp.

Relief[modificare | modificare sursă]

Teritoriul județului include în limitele sale o unitate geomorfologică foarte complexă, cu pronunțate diferențe de altitudine și masivitate, rezultate din mișcările tectonice, distingându-se două zone bine conturate, depresionară și muntoasă.

Zona de munte[modificare | modificare sursă]

Munții ocupă mai bine de jumătate din suprafața județului și au vârfurile teșite și sunt acoperiți în marea lor majoritate de păduri.

  • Munții Baraolt, situați în partea de vest a județului, pe direcția nord-vest, cu vârfuri cuprinse între 700 și 900 m.(Dealu Mare de 732 m, Bodoș de 820 m, Vârful Foarfecii de 867 m, Culmea Ascuțită de 934 m.)
  • Munții Harghita, la nord de Munții Baraolt, sunt prezenți pe teritoriul județului Covasna cu partea lor vestică, cu înălțimi ce variază între 900 și 1.100 m, având însă și câteva vârfuri pe care se află urmele unor cratere vulcanice ce au înalțimi ce ajung până la 1.558 m.(La Vârful Mare cu 1.196 m, Pilișca Mare cu 1.373 m, Tărăboiu cu 1.391 m. ) în Muntele Cucului.
  • Munții Bodoc se află în partea nord-centrală a județului, întinzându-se între Tușnad și Angheluș pe o lungime de 30 km, cu înălțimi între 800 și 1.100 m, unele depășind aceste înălțimi : Sorocul Lung-1.170 m, Boboc-1.193 m, Vârful Pădurii-1.213 m, Sarheghi-1.225 m. și Cărpiniș cu 1.241 m.
  • Munții Nemira (cu sectorul lor sudic) în partea nord-vestică a județului.Partea vestică a acestor munți se caracterizează în general prin înălțimi cuprinse între 800 și 1.200 m.(Vârful Poiana cu 1.040 m. și Polia cu 1.199 m.), însă partea estică este formată din masivul muntos cu vârfurile cele mai înalte (Vârful Nemira-Țiganca cu 1.626 m. și Șandru Mare cu 1.640 m.).
  • Munții Vrancei aparțin județului Covasna numai prin nivelul de cea mai mare altitudine, prin vârfurile cu înălțimi de peste 1.500 m: Vârful Lepșii cu 1.390 m, Vârful Mușat cu 1.503 m, Vârful Astagul Mare cu 1.526 m, Vârful Izvoarele Putnei cu 1.534 m, Vârful Anișoara cu 1.645 m. și Vârful Lăcăuț cu 1.777 m.
  • Munții Brețcului mărginiți la vest de Depresiunea Târgu Secuiesc iar la est de izvoarele Oituzului și ale râului Bâsca Mare. Înalțimile cele mai mari sunt: Vârful Bariț cu 1.193 m, Vârful Chiuzul Păpăuți cu 1.320 m, Vârful Piatra Șoimului cu 1.337 m. și Vâful Pilișul Covasnei cu 1.369 m.
  • Munții Buzăului
  • Munții Întorsurii sau Clăbucetele Întorsurii, au altitudini mai reduse doar câteva culmi depășind 1.000 m: Vârful Chirușul Mare-1.012 m, Vârful Cașcut-1.079 m. și Vârful Tistaș cu 1.167 m.
  • Bazinetul Comandău
Zona depresionară[modificare | modificare sursă]
  • Depresiunea Baraolt situată în partea de nord-vest a județului încadrată de Munții Perșani și Baraolt.
  • Depresiunea Sfântu Gheorghe delimitată de Munții Baraolt, Bodoc și Culmile Tărlungului, se întinde pe o lungime de aproximativ 30 km. și o lățime de 10–12 km.
  • Depresiunea Târgu Secuiesc, delimitată din nord-vest și din nord de Munții Bodocului și Munții Nemirei, din sud și sud-est de Munții Brețcului și Munții Întorsurii iar din sud-vest de culoarul piemontan de la Reci.

Apele județului[modificare | modificare sursă]

  • Râul Olt este principala arteră hidrografică, pe teritoriul județului Covasna având o lungime de aproximativ 150 km. și colectează majoritatea cusurilor din această zonă.
  • Râul Negru, afluentul cel mai important al Oltului străbate partea estică a județului de la nord-est spre sud-vest și izvorăște din versantul sudic al Munților Șandru Mare.
  • Râul Buzău cu afluenții Bâsca Mare și Bâsca Mică, traversează partea de sud și sud-est a județului.

Teritoriul județului Covasna este bogat în izvoare de ape minerale înșiruite de-a lungul a două linii orientate pe direcția nord-sud, prima pe versantul vestic al Munților Bodoc unde găsim izvoarele de la Băile Șugaș, Bodoc, Arcuș, Balvanyos, Micfalău și Malnaș-Băi cu ape carbogazoase, bicarbonate, potasice, calcice, magnezice, cloruro-sodice etc.

Climă[modificare | modificare sursă]

Județul Covasna are o climă moderată, cu veri calduroase și ierni geroase. Temperatura maximă absolută de 39,3 grade a fost înregistrată în anul 1952 în localitatea Păpăuți iar minima absolută de -35,2 grade a fost înregistrată la Întorsura Buzăului în anul 1947.

Flora și fauna[modificare | modificare sursă]

Flora cuprinde o mare varietate de:

  • arbori: molid, fag, stejar, gorun, mesteacăn, arin, răchită, salcie.;
  • arbusti: alunul, murul.;
  • ierburi și specii de flori: coada șoricelului, păiuș, cinci degete, firuța, pelinul, rogozul, papura, lintița, săgeata apei, brebenei, brândușă.

Fauna este foarte variată, grație mulțimii biotopurilor întîlnite din valea Oltului până pe vârful muntelui, alcătuită din specii de mamifere, păsări, reptile și amfibieni.

Rețeaua căilor rutiere[modificare | modificare sursă]

Rețeaua căilor feroviare[modificare | modificare sursă]

Populația[modificare | modificare sursă]

Județul Covasna are o populație de 222,449 locuitori, din care peste 59% traiește în mediul rural. În județul Covasna, existǎ 164,158 etnici maghiari, adicǎ 73.79% din totalul populației.




Circle frame.svg

Componența etnică a județului Covasna

     Români (23.3%)

     Maghiari (73.8%)

     Romi (2.7%)

Populația Judetul Covasna:

Evoluția demografică


Scurt istoric[modificare | modificare sursă]

Teritoriul județului Covasna a fost locuit încă din cele mai vechi timpuri, începând încă din paleolitic, după cum o dovedesc săpăturile arheologice făcute la Lădăuți, Sita Buzăului sau Valea Brădetului. Trecerea la neolitic începe cu purtătorii culturii Storcevo-Criș, cea mai mare densitate a descoperirilor acestei culturi este atestată în Depresiunea Târgu Secuiesc (Leț).

După cultura Storcevo-Criș o largă răspândire va cunoaște în această parte a Transilvaniei, cultura Boian, urmată de cultura Precucuteni care după toate probabilitățile se naște în aria Carpaților Răsăriteni, zona de confluență a culturii Boian și a ceramicii liniare. În perioada de tranziție de la eneolitic la epoca bronzului pe teritoriul județului a fost răspândită cultura Coțofeni urmată de cultura Schneckenberg, atribuită celei de a doua părți a epocii bronzului. Bronzul mijlociu aparține culturii Wietemberg care domină toată Transilvania, pe teritoriul județului Covasna această cultură este reprezentată prin cetățile descoperite la Turia, Țufalău și Pădureni.

În perioada târzie a bronzului apare cultura Noua, descoperiri privind această cultură fiind făcute la Zoltan și Brăduț. Cercetările efectuate pe teritoriul județului Covasna au relevat perioada de început a epocii fierului, recet in orașul Sfântu Gheorghe a fost descoperită o așezare aparținând culturii Gava. Numeroasele descoperiri și săpături sistematice au dovedit o intensă locuire de către daci pe întreg teritoriul județului, una din cele mai importante cetăți dacice este cercetată la Cetatea Zânelor de lângă orașul Covasna. Despre viața economică intensă desfășurată de daci în această zonă stau mărturie numeroasele tezaure monetare, ceea ce ne arată că dacii de aici aveau legături comerciale cu orașe grecești aflate la mare distanță dar și cu lumea romană.

În perioada romană pe cuprinsul întregului județ a pulsat o viață intensă, dovadă fiind numeroasele descoperiri făcute, printre care se înscriu castrele romane de la Brețcu (Augustia), Boroșneu Mare, Comolău / Reci și Olteni, ce intrau în sistemul defensiv al Daciei Romane. Pentru perioada postromană este atestată cultura Sântana de Mureș-Cerneahov (secolul al IV-lea).

Pentru secolul al V-lea și secolul al VII-lea sunt atestate urme ale gepizilor iar perioada dintre secolul al VI-lea și secolul al XII-lea a fost marcată de pătrunderi în mediul autohton de populații migratoare (slavi, maghiari, avari,etc).

În secolul al XII-lea dar și în secolul al XIII-lea această zonă a fost colonizată de secui, care pe parcursul conviețuirii cu populația autohtonă au creat o cultură proprie și originală.

Economie[modificare | modificare sursă]

Importanța economică a acestui județ este bazată pe bogăția subsolului în hidrominerale și gaze mofetice. Rezervele de ape minerale de mai multe tipuri hidrochimice, sunt valorificate pe scară industrială sub forma apelor minerale îmbuteliate (Biborțeni, Malnaș, Vâlcele, Șugaș) . Zăcămintele de bioxid de carbon sunt folosite în stațiunile balneoclimaterice de la Covasna și Malnaș în tratamentul unor boli digestive, boli de nutriție și boli cardiovasculare. Un rol important în economia județului îl au: industria constructoare de mașini și echipamente agricole (Sfântu Gheorghe); industria de prelucrare a lemnului și confecționarea de mobilier (Târgu Secuiesc); industria textilă, de confecții și tricotaje; industria alimentară prin prelucrarea cărnii și a laptelui; agricultura prin exploatarea terenurilor și creșterea animalelor; turismul etc.

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

Politica[modificare | modificare sursă]

Harta politică a județului Covasna

Diviziuni administrative[modificare | modificare sursă]

Județul Covasna este compus din 2 municipii, 3 orașe și 40 de comune (2005).

Municipii[modificare | modificare sursă]

Orașe[modificare | modificare sursă]

Comune[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Județul Covasna, Monografie, Stanca Constantin, Ráduly Gitta. Editura Sport Turism București 1980.
  • Repertoriul Arheologic al județului Covasna, Seria Monografii Arheologice I. Valeriu Cavruc. ISBN 973-0-00-735-7
  • Județul Covasna, Ion Pișota, Elena Mihai, Maria Ivănescu. Editura Academiei R.S.R. București 1975.
  • Etnii și confesiuni religioase în Regiunea de Dezvoltare Centru a României. Observații geodemografice, I. Mărculeț, Cătălina Mărculeț, în Comunicări științifice, Vol. VI., Mediaș, 2007.

Bibliografie suplimentară[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Județul Covasna

Hărți

Etnografie

Vezi și[modificare | modificare sursă]

CV
Județele României