Județul Satu Mare

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Județul Satu Mare
Szatmár megye
—  Județ  —
Jud Satu Mare.jpg
Stema Județul Satu Mare Szatmár megye
Stemă

Țară  România
Regiune Nord-Vest

Reședință Satu Mare
Localități componente municipii
orașe
Comune

Guvernare
 - Președintele Consiliului Județean Adrian Ștef (PLR)
 - Prefect Eugeniu Avram

Populație (2011)
 - Densitate 74.5 loc./km² 
 - Locul după populație 29

Prefix telefonic 61
Indicativ autovehicule SM

Site: [1]

Harta României cu județul Județul Satu Mare Szatmár megye indicat
Harta României cu județul Județul Satu Mare
Szatmár megye indicat

Satu Mare este un județ în nord-vestul României. Reședința județului este municipiul Satu Mare.

Lista orașelor din județul Satu Mare[modificare | modificare sursă]

Istorie[modificare | modificare sursă]

Săpăturile arheologice din Țara Oașului, de la Ardud, Medieșu-Aurit, Homorod și Sanislău au scos la lumină relicve atestând viața umană în această regiune începând încă din paleolitic. Un punct de reper al istoriei acestei regiuni este reprezentat de daci, care au trăit aici aproape 1000 ani creând o remarcabilă civilizație. Drept model se poate lua așezarea Medieșu Aurit, unde se găsesc rămășițele a 13 cuptoare de olărit, reprezentând cel mai mare vestigiu arheologic de acest fel din România.

Pe teritoriul județului Satu Mare au fost de asemenea descoperite urme ale civilizației celtice. La sfârșitul secolului al IX-lea și începutul secolului al X-lea regiunea a fost încorporată în Regatul Ungariei. Situându-se la intersecția unor importante drumuri comerciale și având bogate resurse naturale, atestate în scrierile istorice din anul 1181, comitatul Sătmar a avut o istorie tumultoasă. În jurul anului 1000 regina Ghizela de Bavaria, soția regelui Ștefan I al Ungariei, a așezat la Sătmar coloniști germani.

Cetățile de la Satu Mare, Ardud, Medieșu-Aurit, Carei ș.a., ale căror ruine rezistă până astăzi, apoi biserica romanică de la Acâș (secolul al XIII-lea) și bisericile gotice de la Ardud, Eriu-Sâncrai, Beltiug ș.a., sunt principalele monumente medievale ale acestei zone. După bătălia de la Mohács (1526) regiunea Sătmarului a fost revendicată atât de principii austrieci cât și de principii transilvăneni. În vara anului 1601 Mihai Viteazul și-a stabilit tabăra la Moftin pentru 20 de zile, pregătindu-se pentru pentru bătălia de la Gurăslău, ultima sa victorie. Peste mai bine de 100 de ani, în 1711, armata prințului Francisc Rakoczi al II-lea s-a predat în fața trupelor austriece la Moftin. În 1657 cetatea și comitatul Sătmar au fost cucerite de polonezi. Tratatul de pace poartă semnătura colonelului Jan Sobieski, viitorul rege al Poloniei.

Între 1660-1661 trupele otomane au devastat întreg ținutul. Guvernarea habsburgică de după 1711 a adus o perioadă de stabilitate și prosperitate în zonă. Coloniștii germani ajung aici în secolul al XVIII-lea și se stabilesc pe proprietatea conților Karoly de Carei. Cele două războaie mondiale și Unirea Transilvaniei cu România la 1 decembrie 1918 sunt cele mai importante evenimente istorice ale județului din secolul XX. Memorialul ridicat la Carei în 1964, o sculptură de Vida Geza, este probabil cel mai elocvent simbol al istoriei secolului XX.

Administrație publică[modificare | modificare sursă]

Harta Politica Satu Mare

Consiliul Județean Satu Mare

Adrian Ștef (PNL) a fost ales președinte al Consiliului Județean Satu Mare la data de 10 iunie 2012; el a fost patronul firmei de securitate Folda Security. Vicepreședinții Consiliului Județean Satu Mare sunt Mircea Govor (PSD) și Rudolf Riedl (UDMR).

Componența Consiliului Județean Satu Mare (32 de consilieri):

    Partid Consilieri Componența Consiliului
43.8% Uniunea Social-Liberală 14                            
21.9% Uniunea Democrată a Maghiarilor din România 7                          
18.8% Partidul Democrat Liberal 6                          
9.4% Partidul Poporului – Dan Diaconescu 3                          

Consilierii județeni din legislatura 2012-2016 includ nume precum: Ardelean Ciprian (PSD), Buzgău Oliviu (PSD), Ciocan Vasile (PSD), Enătescu Virgil (PNL), Kovacs Mate (UDMR), Lazăr Dăliana (PDL), Maxi Rodica (PSD), Marușca Anna-Maria (PNL), Pinter Jozsef (PSD), Rișcău Gheorghe (PNL), Viman Ioan (PSD) .

Bugetul județului Satu Mare

Bugetul județului Satu Mare pe anul 2012 a fost de 704,520,000 lei; la capitolul cheltuieli s-au înregistrat 708,90 milioane lei.

La data de 25 martie 2013 s-a votat bugetul județului Satu Mare pe anul 2013; acesta este de 150,932,750 lei. Din venituri proprii se va realiza suma de 10.813.000 lei, din cote defalcate 25.000.000 lei, sume alocate 11.610.000 lei, total TVA 56.187.000 lei. S-au alocat 15.091.000 lei pentru echilibrarea bugetelor locale și plata datoriilor mai vechi de 90 de zile. Cea mai mare alocare în cuantum de 59.291.000 lei este la asigurare și asistență socială (40%).

Situare geografică[modificare | modificare sursă]

Județul Satu Mare este situat în nord-vestul României, în zona transfrontalieră cu Ungaria și Ucraina. Face parte din Regiunea de Nord Vest și de asemenea din Euroregiunea Carpatică. Puncte de trecere a frontierei (vamă):

Distanțe rutiere :

Informații turistice[modificare | modificare sursă]

Situat în partea de nord-vest a României, județul Satu Mare (4.405 km pătrați) este una din porțile principale ale României, având granițe cu Ungaria și Ucraina. Având un climat temperat-continental, județul Satu Mare a fost populat cu mai mult de 100.000 de ani î.Hr., oamenii locuind pe terasele înalte din Țara Oașului (Remetea-Oaș, Boinești, Călinești-Oaș etc).

În această regiune dacii au creat în decurs de circa 1000 de ani o civilizație dezvoltată, în special la Medieșu-Aurit. Situat la intersecția unor drumuri comerciale importante, având nenumărate resurse naturale, județul Satu-Mare (atestat documentar din 1181) a avut o istorie tumultoasă, cu evenimente memorabile. Puternice cetăți ale căror ruine se află în Satu Mare, Ardud, Medieșu Aurit, Tămășeni, Carei, etc., biserici romanice (Acâș, secolul al XIII-lea), biserici gotice (Ardud, Enu-Sâncrai, Beltiug).

Personalități: episcopul Grigore Maior, fondator de școli, Ferenc Kölcsey, luptător pentru libertate și justiție socială, preotul Vasile Lucaciu, memorandist, poetul Ady Endre, pictorul Aurel Popp.

Secolul al XX-lea a marcat profund județul Satu Mare prin cele două războaie mondiale și prin Unirea Transilvaniei cu România la 1 decembrie 1918. Creat de sculptorul Vida Geza în 1964, monumentul de la Carei este reprezentativ pentru secolul al XX-lea, un secol cu războaie și catastrofe naturale, dar de asemenea un secol de mari progrese și speranțe după Decembrie 1989. Aici se găsesc multe muzee care așteaptă să fie vizitate:

  • Muzeul Județului (arheologie și științele naturii);
  • Muzeul Orașului Tășnad (istoria și etnografia orașului);
  • Muzeul Țării Oașului din Negrești Oaș, fondat în 1972 (muzeu de etnografie în aer liber);
  • Muzeul Etnografic al Șvabilor din Petrești cu peste 200 de exponate
  • Rezervația Dacilor Liberi de la Medieșu Aurit.

Suprafața[modificare | modificare sursă]

Județul Satu Mare are o suprafață de 4.418 km² (1,9 % din teritoriul național). Folosința terenurilor :

  • 72 % terenuri agricole
  • 18 % păduri
  • 3 % râuri
  • 7 % alte suprafețe

Județele învecinate sunt județele Bihor, Sălaj și Maramureș.

Relief[modificare | modificare sursă]

Altitudini: de la 120 m până la 1.240 m

  • câmpii (63 %)
  • dealuri (20 %)
  • munți (17 %)

Climă[modificare | modificare sursă]

Clima este de tip temperat-continentală. Maxima inregistratü a fost de +39,4 °C, la Carei, iar minima de -30,4 °C, la Satu Mare.

Județul Satu Mare are clima temperat-continentală, moderată cu veri putin mai călduroase si ierni ceva mai blânde decât în general în restul țării.În schimb în zona de șes a teritoriului prezentat, care cuprinde partea Nordică a Câmpiei de Vest, iernile sunt mai lungi si verile mai moderate., față de partea centrală sau sudică a acesteia. Perioade de uscăciune si de seceta excesivă, precum si geruri aspre si persistente nu se înregistrează in județul Satu Mare.

Regimul termic

Temperatura medie anuală in diferite stațiuni este următoarea: Carei 9,8o C, Satu Mare 9,7oC, iar la poalele Munților Oaș-Gutâi 8,oC. Maxima si minima absolută a fost inregistrata la Carei si anume + 39,5oC în iulie 1952, respectiv -30,6o C în ianuarie 1929.Pe baza observațiilor făcute timp de 70 de ani (1896-1970), valorile medii ale temperaturilor înregistrate la Satu Mare se prezintă astfel: primăvara 10,2oC, vara 19,6oC; toamna 10,8oC; iarna -1,7oC. Regimul termic al Careiului este asemănător. În Depresiunea Oașului, unde au fost măsurate valori mai scăzute , se înregistrează amplitudini anuale mai mici ale temperaturii.

Numărul zilelor de iarnă cu îngheț in zona de câmpie este de 50-60. Regiunile vestice cu exces de umiditate, favorizează apariția brumelor de toamnă timpurie.

Durata de strălucire a soarelui, cu cel mai mare număr de ore pe an, se înregistrează in partea sud-vestică (peste 1600 ore) si centrală (1 500- 1600 ore) al judetului, pe cand in nord este sub 1400 ore.

Precipitațiile si regimul termic

Cantitatea medie a precipitațiilor variază intre 600 mm în partea de vest a teritoriului si 1200 mm in Masivul Ignișului. În zonele de șes există variații anuale între 400-1000 mm. Valorile extreme înregistrate in stația Satu Mare au fost 1045 mm in 1912, respectiv 378,2 mm în 1961.

În regiunile de câmpie zăpada persisită de regulă numai în ianuarie si parțial în luna februarie, pe când in etajul montan acoperă solul timp de 4 luni pe an. La Certeze, in partea superioară a Sălătrucului, în unii ani zăpada persistă sub formă de mici pete chiar în luna mai. Pe teritoriul județului Satu Mare umiditatea atmosferică cu o medie anuală de 71%, în tot cursul anului se menține destul de ridicată (vara 64% si iarna 83%) , favorizând dezvoltarea normală a plantelor cultivate. Nebulozitatea este redusă (de 5,5 ) determinând un număr mare de zile insorite pe an 70-75.

Presiunea atmosferică și regimul vânturilor

Întrucat teritoriul județului Satu Mare are o altitudne medie mică, se înregistrează valori ridicate de presiune atmosferică, în jur 1000 mb. Vânturile dominante sunt cele in sectorul nord-vestic, primăvara si vara fiind mai frecvente cele vestice,care de obicei sunt însoțite de ploi, iar toamna si iarna cele estice si nord-estice.Vânturile foarte puternice sunt foarte rare.

Caracteristice microclimatice locale

În general clima județului Satu Mare este unitară, dar există și unele particlarități locale, demne de remarcat, cu influența asupra covorului vegetal natural.

Astfel clima Munților Gutâi este mult mai aspră decat a celorlalte zone învecinate. Aceasta are repercusiuni si asupra topoclimatului Depresiunii Oașului, care este puțin mai rece si mai umed, față de cel al câmpiei. În Culmea Codrului dezvoltarea vegetației este influențată în primul rând de cantitatea mare de precipitații (800 mm/an). Durata mare de strălucire a soarelui in sectorul sud-vestic al județului, influețează în special dezvoltarea covorului vegetal al plantelor cu expoziție sudică. În schimb văile reci si cu nebulozitate pronunțată ale Câmpiei Nirului,au favorizat persisitența unor specii de plante, care în general apar in etajul montan.

Bibliografie: Carol Karacsonyi "Flora si vegetatia judetului Satu Mare"

Rețea hidrografică[modificare | modificare sursă]

  • râul Someș (60 km în județ),
  • râul Tur (66 km în județ),
  • râul Crasna (57 km în județ).

Populație[modificare | modificare sursă]

Populația totală a județului: 329.079 locuitori:

  • 44 % populație urbană
  • 56 % populație rurală

Județul ocupă ca populație locul 29 din cele 41 de județe ale României:

  • Densitate: 83,5 locuitori pe km2 .

La recensământul din 20 octombrie 2011, structura populației pe etnii este următoarea:



Circle frame.svg

Componența etnică a județtului Satu Mare

     Români (57.7%)

     Maghiari (34.5%)

     Romi (5.3%)

     Germani (1.5%)

     Altă etnie (1.0%)

  • 190.000 români
  • 113.500 maghiari
  • 17.500 romi
  • 5.000 germani

Structura administrativă[modificare | modificare sursă]

Împărțirea administrativă a județului este următoarea :

  • două municipii
  • patru orașe
  • 56 comune (având 226 sate – 206.593 locuitori).

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Județul Satu Mare, Andrei Bogdan, Maria Călinescu, Editura Acad. Republicii Socialiste România, 1976
  • Lupta Românilor din Județul Satu Mare pentru făurirea statului național unitar Român: Documente, 1848-1918, Viorel Ciubotă, Editura Direcția Generală a Arhivelor Statului din Republica Socialistă România, 1989
  • Cultură și literatură în ținuturile Sătmarului: dicționar, 1700-2000, George Vulturescu, Editura Muzeului Sătmărean, 2000
  • Mărturii arheologice din județul Satu Mare, Tiberiu Bader, Gheorghe Lazin, Editura Muzeul Județean Satu Mare, 1980

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Județul Satu Mare

Hărți

Etnografie

Vezi și[modificare | modificare sursă]

SM
Județele României

SM Acest articol despre o localitate din județul Satu Mare este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui.