Comuna Bogda, Timiș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Bogda
—  Comună  —
Batran in fata casei Bogda jud Timis.jpg
45°58′27″N 21°35′31″E / 45.97417°N 21.59194°E / 45.97417; 21.59194

Țară  România
Județ Timiș

SIRUTA 156035
Atestare documentară 1436

Reședință Bogda
Localități componente Altringen, Bogda, Buzad,
Charlottenburg, Comeat, Sintar

Guvernare
 - Primar Luca Dorel (PSD,02004)

Suprafață
 - Total 78,68  km²

Populație (2011)[1][2]
 - Total 460 locuitori
 - Densitate 5,33 loc./km² 
 - Recensământul anterior, 2002 470 locuitori

Cod poștal 307070

Site: Primăria Bogda

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Bogda (română Bogdan -1924 germană Neuhof, maghiară Rigósfürdő) este o comună în județul Timiș, Banat, România.

  • Primar: Luca Dorel
  • Viceprimar: Boici Petru
  • Secretar: Sârbu Mircea

Repere istorice:

Bogda este așezată în nord - estul Banatului la sud - vest de orașul Lipova. În 1436 localitatea aparține comitatului Arad sub numele de Bagd pe harta lui Mercy. Tot de atunci sunt menționate documentar Bogda de Sus și Bogda de Jos (Felse Baagd și Also Baagd); În 1476 cele două așezări s-au unit sub denumirea de Bogdan. In 1771, localitatea e cuprinsă în a doua mare colonizare generală cu populație germană inițiată de Regina Maria Teresa (1740-1780) și fiul ei Iosif II. La sfârșitul sec. XVIII - Bogda primește numele de Neuhoff. La intervenția proprietarului satului, Anton Negele, Ministerul de Interne maghiar a schimbat numele localității din Neuhoff în Bogda-Rigos („rigo“ în limba maghiară înseamnă mierlă). În 1890 Bogda face parte din districtul Lipova, cu 424 locuitori. În 1924 comuna Bogda apare cu numele de Bogdan, așa cum era acesta trecut și pe harta oficioasă austriacă la anul 1761. În prezent aparține Județului Timiș. La recensământul din anul 2002 comuna Bogda avea 414 suflete. Populația stabilă la 1 ianuarie 2009 era de 460 persoane, din care 210 de sex masculin și 218 feminin.

În anul 1415 este amintit nobilul Benedict de Buzad în documente istorice. În Sintar, sat locuit inițial de populație de origine slavă, s-au așezat români din județele Arad și Hunedoara. Între 1770-1771 satul Sintar primește numele de Buchberg, în cinstea cancelarului cameral Eduard Buchberg. În 1771 la Comeat sunt colonizate 42 de familii de germani iar satul primește numele Lichtenwald.

Satele aparținătoare comunei sunt: Altringen (1436, Rékás; după 1775, Waldsiedlungen „satul din pădure“, 1828 Altringen), Buzad (1415, Buzad), Charlottenburg (1770-1771), Comeat (1547, Komját; reînfințat la anul 1770, Lichtenwald), Sintar (1455-1495, Zebthi).

Rețeaua de drumuri județene și comunale:

Natura drumurilor și lungimea acestora:

  • - DJ 691A = 10,71 km;
  • - DC 71 = 15,0 km; DC 72 = 5,2 km

Natura drumurilor și distanța în km între centrul unității administrativ-teritoriale și localitățile aparținătoare:

  • - DJ 691A Bogda-Sintar = 1 km;
  • - DJ 691A Bogda-Comeat = 4 km;
  • - DJ 691A Bogda-Altringen = 1 km;
  • - DJ 691A Bogda-Charlottenburg = 5 km;
  • - DC 71 Bogda-Buzad = 10 km

Rețeaua de alimentare cu apă pe localități, în km:

  • - Bogda = 1,5 km;
  • - Buzad = 3,5 km;
  • - Sintar = 1,3 km;
  • - Altringen = 1 km;
  • - Charlottenburg = 1,5 km

Număr posturi în primărie - total = 17, din care:

  • - funcționari publici = 2
  • - personal contractual = 15

Număr consilieri = 9

Asocieri la nivelul județului și al țării:

  • - Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Deșeuri Timiș - „ADID Timiș“;
  • - Asociația de apă, canal a județului Timiș (SC “APCAN” SA);
  • - Asociere cu Jud. Timiș în vederea realizării și valorificării „Parcului Județean Timiș pentru producție de energie fotovoltaică - Covaci“.

Activitatea de transport școlar:

  • - Are în administrare microbuzul TM 38 CJT din anul 2000;
  • - Trasee de deplasare: Bogda-Altringen-Șarlota-Buzad-Remetea Mică și Bogda-Comeat.

Instituții școlare:

  • - Școala cu clasele I-IV: Charlottenburg;
  • - Grădinița cu program normal: Charlottenburg.

Instituții sanitare:

  • - Dispensar medical: Bogda;
  • - Cabinet medical: Buzad;
  • - Dispensar veterinar: Charlottenburg.

Instituții culturale:

  • - Cămine culturale: Bogda, Buzad și Charlottenburg;
  • - Bibliotecă: Bogda.

Baze sportive și de agrement:

  • - Teren de sport la școala din Charlottenburg;
  • - Teren de fotbal în localitatea Altringen.

Biserici, mănăstiri și alte lăcașe de cult:

  • - Biserici ortodoxe române: Comeat (1924) și Buzad (o primă biserică amintită la 1877; 1962);
  • - Biserici romano-catolice: Bogda (1922) și Charlottenburg (1893).

Monumente ale eroilor și opere comemorative ridicate în memoria ostașilor români și străini:

  • - Monumentul eroilor din Primul și Al Doilea Război Mondial: Bogda.

Ruga și alte manifestări cultural-religioase:

  • - Ruga în localitățile: Comeat (8 septembrie - Sf. Maria Mică) și Buzad (ultima duminică din august).

Politică[modificare | modificare sursă]

Primarul comunei, Dorel Luca, este membru PSD. Viceprimarul Petru Boici este membru PD. Consiliul Local este constituit din 9 membri împărțiți astfel:

    Partid Consilieri Componența
  Partidul Social Democrat 4        
  Alianța Dreptate și Adevăr (1 PD și 2 PNL) 3        
  Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat 1        
  Partidul Conservator (PUR) 1        

Obiective Turistice[modificare | modificare sursă]

  • Tabăra de copii Bogda


Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Bogda

     Români (91.95%)

     Ucraineni (2.17%)

     Necunoscută (3.91%)

     Altă etnie (1.95%)



Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Bogda

     Ortodocși (91.95%)

     Romano-catolici (1.3%)

     Necunoscută (4.13%)

     Altă religie (2.6%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bogda se ridică la 460 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 470 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (91,96%), cu o minoritate de ucraineni (2,17%). Pentru 3,91% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,96%), cu o minoritate de romano-catolici (1,3%). Pentru 4,13% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[3]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]