Comitatul Timiș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Comitatul Timiș
(Temes)
Stema comitatului Comitatul Timiș (Temes) Comitatul Timiș (Temes)
stemă amplasare
Reședință Timișoara
Populație (1910) 500.835 loc.
Naționalități • români - 169.030 (33,74%)
• germani - 165.883 (33,12%)
• maghiari - 79.960 (15,96%)
• sârbi - 69.905 (13,95%)
• slovaci - 3.080 (0,61%)
Suprafață 7.433 km²
Densitatea populației 67.4 loc./km²
În prezent se află în România, Serbia
Temes county map.jpg

Comitatul Timiș, cunoscut și ca Varmeghia Timișului (în maghiară Temes vármegye, în germană Komitat Temesch, în latină Comitatus Temesiensis), a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei din secolul XII și până în 1920. Capitala comitatului a fost orașul Timișoara (în maghiară Temesvár, în germană Temeswar, în sârbă Темишвар/Temišvar). În prezent teritoriul acestuia se găsește în sud-vestul României și nordul Serbiei.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Comitatul Timiș a făcut parte din provincia istorică Banat. El se învecina la vest cu Comitatul Torontal (Torontál), la nord cu Comitatul Arad (Arad) și la est cu Comitatul Caraș-Severin (Krassó-Szörény). În partea de sud, acest comitat forma granița între Regatul Ungariei și Regatul Serbiei. Fluviul Dunărea forma limita sudică a comitatului, iar râul Mureș (Maros) limita sa nordică. Râul Timiș curgea pe teritoriul comitatului. Suprafața comitatului în 1910 era de 7.433 km², incluzând suprafețele de apă.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Comitatul Timiș a fost înființat în secolul XI. El a fost cucerit de Imperiul Otoman în secolul XVI și încorporat în Pașalâcul Timișoara. După ce Banatul a fost recucerit de habsburgi în 1718, teritoriul comitatului a fost inclus în Banatul Timișoarei, o provincie habsburgică separată. După desființarea provinciei în 1778, teritoriul comitatului a fost încorporat în Regatul Ungariei. Între 1849 și 1860 a făcut parte din voievodatul Voivodina sârbească și Banatul timișan. Abia în anii 1860, Comitatul Timiș a fost reînființat, iar teritoriul a intrat din nou sub stăpânirea Regatului Ungariei.

În 1918, Comitatul Timiș a fost mai întâi încorporat în autoproclamata Republică bănățeană, după care a fost oficial desființat și teritoriul lui împărțit între Regatul României și nou-înființatul Regat al Sârbilor, Croaților și Slovenilor, împărțire recunoscută oficial de Tratatul de la Trianon din 1920. Marea majoritate a teritoriului a fost atribuită României, în timp ce o treime din comitat, aflată în partea de sud-vest, a revenit Regatului Sârbilor, Croaților și Slovenilor (care a fost redenumit Regatul Iugoslaviei în 1929).

Partea românească a fostului Comitat Timiș se regăsește azi în județul Timiș, cu excepția unei fâșii cu lățimea de circa 10 km care se întinde de-a lungul râului Mureș și care face parte din județul Arad. Partea sârbă aflată în sudul Banatului face parte din provincia autonomă sârbă Voivodina.

Demografie[modificare | modificare sursă]

Conform recensământului din 1910, comitatul avea 500.835 locuitori. După limba maternă, populația era împărțită în:

Structura etnică, după limba maternă (1910)
Total Români Germani Maghiari Sârbi Slovaci
500.835 169.030 165.883 79.960 69.905 3.080
100% 33,74% 33,12% 15,96% 13,95% 0,61%


Subdiviziuni[modificare | modificare sursă]

La începutul secolului 20, subdiviziunile comitatului Timiș erau următoarele:

Districte (járás)
District Capitală
Buziasfürdő Buziasfürdő --- Buziaș
Csák Csák --- Ciacova
Detta Detta --- Deta
Fehértemplom Fehértemplom --- Biserica Albă (Bela Crkva)
Kevevára Kevevára --- Cuvin (Kovin)
Központ Temesvár --- Timișoara
Lippa Lippa --- Lipova
Temesrékas Temesrékas --- Recaș
Újarad Újarad --- Aradu Nou
Versec Versec --- Vârșeț (Vršac)
Vinga Vinga
Comitate urbane(törvényhatósági jogú város)
Temesvár --- Timișoara
Versec --- Vârșeț (Vršac)
Districte urbane (rendezett tanácsú város)
Fehértemplom --- Biserica Albă (Bela Crkva)

Orașele Vârșeț (Vršac), Biserica Albă (Bela Crkva) și Cuvin (Kovin) sunt astăzi în Serbia; toate celelalte orașe menționate aparțin României.

Comiții de Timiș până la 1552[modificare | modificare sursă]

Comitele Iancu de Hunedoara

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Nicolae Ilieșu - "Timișoara. Monografie Istorică"
  • I. Preyer - "Monographie der Köiglichen Freistadt Temesvar"