Comuna Becicherecu Mic, Timiș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Becicherecu Mic
—  Comună  —
45°49′59″N 21°02′59″E / 45.83306°N 21.04972°E / 45.83306; 21.04972

Țară  România
Județ Timiș

SIRUTA 155760
Atestare documentară 1332

Localități componente Becicherecu Mic

Guvernare
 - Primar Constantin Buzatu (PD, ales 2004)

Suprafață
 - Total 61,42  km²

Populație (2011)[1][2]
 - Total 2.853 locuitori
 - Densitate 39,94 loc./km² 
 - Recensământul anterior, 2002 2.417 locuitori

Cod poștal 307040

Site: kleinbetschkerek.de

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Becicherecu Mic sau Becicherecul Mic, (germană Klein-Betschkerek alternativ Kleinbetschkerek, sârbă Mali Beckerek, maghiară Kisbecskerek), este o comună din Județul Timiș în Banat, România. Numele este legat de cel al localității Zrenjanin din Serbia, care în contrast poartă numele de Becicherecu Mare.

Localizare[modificare | modificare sursă]

Becicherecu Mic se află la 17 km nord-vest de municipiul Timișoara, pe drumul național DN6 între Timișoara - Sânnicolau Mare - Cenad. Localitatea este legată și de calea ferată Timișoara - Cenad, care trece pe la sud, cu stația Pescărețul Mic.

Becicherecu Mic se învecinează la nord cu Hodoni, la est cu Dudeștii Noi, la sud-est cu Săcălaz, la sud cu Beregsău Mare, la vest cu Iecea Mică și Iecea Mare iar la nord-vest cu Biled.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Becicherecu Mic în Harta Iosefină a Banatului, 1769-72

În spațiul etnografic s-a derulat un proces istoric complex. Primele date istorice referitoare la comuna Becicherecu Mic sunt menționate documentar în 1232 denumită Terra Potkerequ.[3] O sută de ani mai târziu, în 1332 este atestată documentar. În 1462 este dăruită familiei Hagymasy din Beregsău. În timpul ocupației otomane a Banatului (1552 -1716), numele deriva în Crucea, fiind amplasată pe Dealul Crucii. După recucerirea Banatului de către Imperiul Habsburgic (în 1717), administrația imperială consemnează localitatea cu numele de Peschered, în română Pescăreț - bălți cu pește. În epoca de instabilitate și destrămare a feudalismului din Banat, teritoriul trece ca o ștafetă dintr-o mână de dominație străină în alta : turcească, austriacă, austro-ungară. Se produc astfel faze de stagnare și regres pe plan economic, social și cultural.

În 1723, în harta gereralului Mercy Karte des Temesvarer Banates, localitatea apare pentru prima dată numită "Becicherecu Mic". Originea provine prin rotacism de la substantivul propriu Pechereky - numele unui latifundiar. Mai târziu, în 1743 - este denumită Bezsierek.

Între 1920-1925, localitatea a fost numită Țichindeal, după numele cărturarului Dimitrie Țichindeal, născut aici în 1775.

Populația (evoluție istorică)[modificare | modificare sursă]

Recensământul[4] Structura etnică
Anul Populația Români Germani Maghiari Sârbi Romi Alte etnii
1880 6.122 440 5.057 27 501  ? 5
1900 6.595 500 5.336 90 559  ? 112
1930 5.718 445 4.517 49 465 224 18
1977 5.432 3.100 1.736 57 209 240 90 (63 ucrainieni)
1992 4.581 3.960 181 41 121 202 76
2002 4.816 4.236 93 64 67 199 157

Politică[modificare | modificare sursă]

La Becicherecu Mic orientarea politică este predominant către partidul PD-L. Primarul Constantin Buzatu, membru PSD la alegerea sa în 2004, este acum membru PD-L. Viceprimarul este deasemenea membru PD-L. Consiliul Local este constituit din 11 consilieri, împărțiți astfel:

    Partid Consilieri Componența
  Alianța Dreptate și Adevăr (7 )PD 7              
  Partidul Social Democrat 3              
  Partidul Noua Generație - Creștin Democrat(PNG-CD) 1            

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

  • Biserica "Mutarea moaștelor Sf. Nicolae" (1823-1844; pictată de Nicola Alexici), delcarată monument istoric[1]
  • Casă construită în 1914, delcarată monument istoric[2]


Demografie[modificare | modificare sursă]

Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Becicherecu Mic

     Români (83.49%)

     Maghiari (1.5%)

     Romi (2.8%)

     Ucraineni (1.4%)

     Germani (1.15%)

     Sârbi (1.78%)

     Necunoscută (7.43%)

     Altă etnie (0.42%)


Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Becicherecu Mic

     Ortodocși (76.41%)

     Romano-catolici (5.71%)

     Penticostali (5.64%)

     Baptiști (1.36%)

     Ortodocși sârbi (1.22%)

     Necunoscută (7.85%)

     Altă religie (1.78%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Becicherecu Mic se ridică la 2.853 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.417 locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (83,49%). Principalele minorități sunt cele de romi (2,8%), sârbi (1,79%), maghiari (1,51%), ucraineni (1,4%) și germani (1,16%). Pentru 7,43% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (76,41%), dar există și minorități de romano-catolici (5,71%), penticostali (5,64%), baptiști (1,37%) și ortodocși sârbi (1,23%). Pentru 7,85% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]

Personalități[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populaţia stabilă după etnie – judeţe, municipii, oraşe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ https://www.infotimis.ro/adetim/Welcome.do
  4. ^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate, jud. Timiș 1880 - 1992
  5. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populaţia stabilă după religie – judeţe, municipii, oraşe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]