Deta

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Deta
—  Oraș  —
Biserica romano-catolică din Deta
Biserica romano-catolică din Deta
Stema Deta
Stemă
Deta se află în Romania
{{{alt}}}
Deta
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 45°24′0″N 21°13′12″E / 45.40000°N 21.22000°E / 45.40000; 21.2200045°24′0″N 21°13′12″E / 45.40000°N 21.22000°E / 45.40000; 21.22000

Țară  România
Județ Timiș

SIRUTA 155458
Atestare documentară 1360

Localități componente Opatița

Guvernare
 - Primar Petru Roman (PD-L, ales 2008)

Suprafață
 - Total 33,81  km²
Altitudine 80 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 6.260 locuitori
 - Densitate 189 loc./km² 
 - Recensământul anterior, 2002 6.423 locuitori

Site: Situl oficial al primăriei

Poziția localității Deta

Deta (în maghiară Detta, în germană Detta) este un oraș în județul Timiș, Banat, România. Este un mic centru administrativ, economic și cultural, de importanță microregională, cu o populație de 6.418 locuitori. Deta polarizează atât din punct de vedere economic cât și socio-cultural viața localităților: Denta, Moravița, Gătaia, Voiteg, Banloc, Jamu Mare, Giera, Giulvăz.

Localizare[modificare | modificare sursă]

Orașul Deta este situat în extremitatea de sud-vest a țării, în Câmpia Bârzavei între Timișoara și frontiera cu Serbia, la o distanță de 43 km sud de Timișoara pe DN59 (respectiv E70) și la 18 km de granița cu Serbia (118 km de Belgrad).

Istorie[modificare | modificare sursă]

Pe teritoriul orașului au fost descoperite vestigii arheologice din epoca bronzului, din perioadele dacică, prefeudală și feudală. În perioada romană aici a existat castrul roman Potula.[3] Prima atestare documentară a localității Deta are loc în 1360, sub denumirea de Ded, fiind posesie a nobilului Petrus de Deed, de la care derivă numele actual. În anii 1411 și 1427, localitatea este consemnată cu denumirile Ded și respectiv Dedu Mic. În perioada dominației otomane, decade.

În jurnalele de călătorie din 1660 - 1664, călătorul turc Evliya Çelebi care vizita Banatul, afirmă că Deta era locuită de români.[4]

Din anul 1724, când a inceput colonizarea Banatului de către germanii provenind din Bavaria și Alsacia/Lorena, localitatea a renăscut, denumirea ei fiind transformată în Detta. Colonizările au început în 1737 și au durat până pe la 1794, iar pe lângă germani au mai fost colonizate și câteva familii de italieni.[5] În secolul XIX cunoaște o dezvoltare rapidă, în special după 1858 - anul în care a fost dată în folosință calea ferată Timișoara - Jamu Mare, care trecea prin Deta. La 1810, era deja declarată oraș. În 1858 se dă în folosință calea ferată Timișoara - Baziaș, care trecea prin Deta. Deschiderea căii ferate creează condiții favorabile pentru comerțul cu cereale și animale. Pe aceste două componente, localitatea reușește în scurt timp să-și construiască prosperitatea.

În 1867, după încorporarea Banatului la Ungaria, s-a înființat plasa Deta, cu 13 comune, care aprținea de comitatul Timiș. Tot atunci este recunoscută drept important centru economic. Cunoaște o însemnată dezvoltare edilitară, se construiesc școli, instituții, se efectuează lucrări de canalizare, se toarnă trotuare și se introduce telefonul (1899). În secolul XIX se construiește Hotelul Bellavista, loc de întâlnire a târgoveților români și sârbi din zonă.[6] În 1902 se construiește uzina electrică și se introduce iluminatul electric.

În lucrarea Ghidul Banatului de Emil Grădinariu, din 1936, Deta era descrisă astfel:

Frumos și îngrijit orășel de câmpie, cu străzi bine întreținute, trotuare asfaltate, în centru având o serie de clădiri remarcabile, cum sunt biserica rom. catolică, primăria, hotelul și cafeneaua „Bellavista", etc. Este sediul preturii cu acelaș nume și este un foarte însemnat centru industral. Are 4.070 locuitori, majoritatea germani, apoi români și puțini maghiari și sârbi. A cunoscut din nou o perioadă de criză și a decăzut de la statutul de oraș, intrând în rândul localităților rurale.

După al Doilea Război Mondial, Deta cunoaște o nouă etapă în dezvoltarea sa, de această dată marcată de ideologia și organizarea comunistă. În 1968 primește statul de oraș (pentru a treia oară în istoria sa). Se construiesc noile cartiere de blocuri, se aduc noi instituții publice, etc.

Demografie[modificare | modificare sursă]

Circle frame.svg

Componența etnică a orașului Deta

     Români (67.84%)

     Maghiari (13.88%)

     Romi (2.3%)

     Germani (4.02%)

     Sârbi (3.96%)

     Bulgari (1.93%)

     Necunoscută (5.36%)

     Altă etnie (0.68%)


Circle frame.svg

Componența confesională a orașului Deta

     Ortodocși (61.05%)

     Romano-catolici (26.15%)

     Penticostali (2.15%)

     Ortodocși sârbi (2.82%)

     Necunoscută (5.62%)

     Altă religie (2.18%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Deta se ridică la 6.260 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 6.423 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (67,84%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (13,88%), germani (4,03%), sârbi (3,96%), romi (2,3%) și bulgari (1,93%). Pentru 5,37% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (61,05%), dar există și minorități de romano-catolici (26,15%), ortodocși sârbi (2,83%) și penticostali (2,16%). Pentru 5,62% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[7]

Evoluția populației la recensăminte:


Evoluție demografică[modificare | modificare sursă]

Recensământul[8] Structura etnică
Anul Populația Români Germani Maghiari Romi Sârbi Bulgari Alte etnii
1880 2.868 112 2.455 210 - 69 - 15
1900 3.997 222 2.889 760 - 87 37
1930 4.056 538 2.334 971 16 136 22 39
1977 6.186 2.503 1.423 1.621 86 447 64 42
1992 6.489 3.623 656 1.404 169 461 129 47
2002 6.418 4.150 389 1.143 224 329  ? 183

Populația comitatului Deta[modificare | modificare sursă]

Recensământul[9] Structura etnică
Anul Populația Români Germani Maghiari Romi Sârbi Bulgari Alte etnii
1913 28.495 9.701 9.146 5.722 - 1.943 1.366 617

Economie[modificare | modificare sursă]

Industria este cea mai importantă ramură economică. Tradițional, aici s-au dezvoltat fabrici de prelucrare a lemnului (placaje, furnire) precum și industria exploatării de argilă. După revoluția din 1989, dezvoltării i se pune o puternică frână, pentru ca după anul 2000 Deta să pornească din nou într-un proces de dezvoltare. O serie de investitori străini, unele companii multinaționale, au deschis aici numeroase fabrici care au polarizat activitatea economică și resursele umane din localitate și din zona de influență.

Principalul angajator din oraș este fabrica companiei Eybl AG, cu profil textil, specializată în producția de componente interioare pentru automobile (volane, tapițerii pentru BMW, Mercedes, Volkswagen, Jaguar, Renault). Aceasta are peste 1.900 de angajați, din care 1.100 din Deta, restul fiind captați din localitățile înconjurătoare. Alte companii sunt prezente în domeniile prelucrării lemnului, industria alimentară, textile.

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Consiliul Local al orașului Deta este constituit din 15 consilieri, împărțiți astfel:

    Partid Consilieri Componența Consiliului
  Partidul Democrat-Liberal 5            
  Partidul Social Democrat 3          
  Alianța pentru Timiș 2            
  Uniunea Democrată a Maghiarilor din România 2            
  Partidul Conservator 2            
  Independenți 1            

Orașe înfrățite[modificare | modificare sursă]

Deta în Harta Iosefină a Banatului, 1769-72

Orașul Deta este înfrățit cu următoarele localități:

Personalități[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Raularian Rusu, Organizarea spațiului geografic în Banat, Editura Mirton, Timișoara, 2007 ISBN 978-973-52-0201-9 [1], p.131
  4. ^ Damienescu, p. 19
  5. ^ Ghinea
  6. ^ Damienescu, p. 20
  7. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  8. ^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă și naționalitate, jud. Timiș 1880 - 1992
  9. ^ [2]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Constantin Damienescu, Mircea Stoian, Pavel Brebu, Frontiera României cu Ungaria, Serbia și Muntenegru, vol. 1, Editura Solness, Timișoara, 2004 ISBN 973-8472-94-6
  • Dan Ghinea, Enciclopedia geografică a României, ediția a III-a, Ed. Enciclopedică, București, 2002. ISBN 973-45-0396-0
  • Emil Grădinariu, Ghidul Banatului, Editura Vrerea, Timișoara, 1936
  • Ioan Munteanu, Timiș. Monografie, Editura Marineasa, 1998 ISBN 973-9496-68-7
  • Gheorghe Vlăsceanu, Orașele României, Editura Odeon, București 1998, ISBN 973-9008-69-0

Bibliografie suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Monografia comunei Deta: scrisă cu ocaziunea iubileului de 200 ani dela înființarea comunei 1724-1924, Alexandru Chevereșan, Editura Csendes, 1925

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Deta