Deta

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Deta

[[Imagine:{{{imagine}}}|300px]] stemă amplasare
Amplasare	45°24′0″N, 21°13′12″E
Ţară	România
Judeţ	Timiş
Atestare documentară	1360
Populaţie ([[Recensământul populaţiei din {{{recensământ}}} (România)|{{{recensământ}}}]])	6.418 (2002)
Suprafaţă	33,81 km²
Densitatea populaţiei	189 loc./km²
Altitudinea medie	80 m n.m.
Localităţi componente	Opatiţa
Primar	Crăciun Buhaş, PD
Sit web	ro Situl oficial al primăriei
[[Imagine:|200px|Poziţia oraşului Deta în cadrul regiunii]]
Poziţia oraşului în cadrul regiunii
[[Imagine:{{{harta oraşului}}}|200px|Harta administrativă a oraşului Deta]]
Harta administrativă a oraşului

Deta (maghiară Detta) este un oraş în judeţul Timiş, Banat, România. Este un mic centru administrativ, economic şi cultural, de importanţă microregională, cu o populaţie de 6.418 locuitori. Deta polarizează atât din punct de vedere economic cât şi socio-cultural viaţa localităţilor: Denta, Moraviţa, Gătaia, Voiteg, Banloc, Jamu Mare, Giera, Giulvăz.

Cuprins 1 Localizare 2 Istorie 3 Economie 4 Populaţia 4.1 Populaţia comitatului Deta 4.2 Structura confesională 5 Politică şi administraţie 5.1 Localităţi înfrăţite 6 Personalităţi 7 Note 8 Bibliografie 9 Legături externe

[modifică] Localizare

Oraşul Deta este situat în extremitatea de sud-vest a ţării, în Câmpia Bârzavei între Timişoara şi frontiera cu Serbia, la o distanţă de 43 km sud de Timişoara pe DN59 (respectiv E70) şi la 18 km de graniţa cu Serbia (118 km de Belgrad).

[modifică] Istorie

Pe teritoriul oraşului au fost descoperite vestigii arheologice din epoca bronzului, din perioadele dacică, prefeudală şi feudală. În perioada romană aici a existat castrul roman Potula.^[1] Prima atestare documentară a localităţii Deta are loc în 1360, sub denumirea de Ded, fiind posesie a nobilului Petrus de Deed, de la care derivă numele actual. În anii 1411 şi 1427, localitatea este consemnată cu denumirile Ded şi respectiv Dedu Mic. În perioada dominaţiei otomane, decade.

În jurnalele de călătorie din 1660 - 1664, călătorul turc Evliya Çelebi care vizita Banatul, afirmă că Deta era locuită de români.^[2]

Din anul 1724, când a inceput colonizarea Banatului de către germanii provenind din Bavaria şi Alsacia/Lorena, localitatea a renăscut, denumirea ei fiind transformată în Detta. Colonizările au început în 1737 şi au durat până pe la 1794, iar pe lângă germani au mai fost colonizate şi câteva familii de italieni.^[3] În secolul XIX cunoaşte o dezvoltare rapidă, în special după 1858 - anul în care a fost dată în folosinţă calea ferată Timişoara - Jamu Mare, care trecea prin Deta. La 1810, era deja declarată oraş. În 1858 se dă în folosinţă calea ferată Timişoara - Baziaş, care trecea prin Deta. Deschiderea căii ferate creează condiţii favorabile pentru comerţul cu cereale şi animale. Pe aceste două componente, localitatea reuşeşte în scurt timp să-şi construiască prosperitatea.

În 1867, după încorporarea Banatului la Ungaria, s-a înfiinţat plasa Deta, cu 13 comune, care aprţinea de comitatul Timiş. Tot atunci este recunoscută drept important centru economic. Cunoaşte o însemnată dezvoltare edilitară, se construiesc şcoli, instituţii, se efectuează lucrări de canalizare, se toarnă trotuare şi se introduce telefonul (1899). În secolul XIX se construieşte Hotelul Bellavista, loc de întâlnire a târgoveţilor români şi sârbi din zonă.^[4] În 1902 se construieşte uzina electrică şi se introduce iluminatul electric.

În lucrarea Ghidul Banatului de Emil Grădinariu, din 1936, Deta era descrisă astfel:

Frumos şi îngrijit orăşel de câmpie, cu străzi bine întreţinute, trotuare asfaltate, în centru având o serie de clădiri remarcabile, cum sunt biserica rom. catolică, primăria, hotelul şi cafeneaua „Bellavista", etc. Este sediul preturii cu acelaş nume şi este un foarte însemnat centru industral. Are 4.070 locuitori, majoritatea germani, apoi români şi puţini maghiari şi sârbi. A cunoscut din nou o perioadă de criză şi a decăzut de la statutul de oraş, intrând în rândul localităţilor rurale.

După al doilea război mondial, Deta cunoaşte o nouă etapă în dezvoltarea sa, de această dată marcată de ideologia şi organizarea comunistă. În 1968 primeşte statul de oraş (pentru a treia oară în istoria sa). Se construiesc noile cartiere de blocuri, se aduc noi instituţii publice, etc.

[modifică] Economie

Industria este cea mai importantă ramură economică. Tradiţional, aici s-au dezvoltat fabrici d eprelucrare a lemnului (placaje, furnire) precum şi industria exploatării de argilă. După revoluţia din 1989, dezvoltării i se pune o puternică frână, pentru ca după anul 2000 Deta să pornească din nou într-un proces de dezvoltare. O serie de investitori străini, unele companii multinaţionale, au deschis aici numeroase fabrici care au polarizat activitatea economică şi resursele umane din localitate şi din zona de influenţă.

Principalul angajator din oraş este fabrica companiei Eybl AG, cu profil textil, specializată în producţia de componente interioare pentru automobile (volane, tapiţerii pentru BMW, Mercedes, Volkswagen, Jaguar, Renault). Aceasta are peste 1.900 de angajaţi, din care 1.100 din Deta, restul fiind captaţi din localităţile înconjurătoare. Alte companii sunt prezente în domeniile prelucrării lemnului, industria alimentară, textile.

[modifică] Populaţia

Recensământul[5]		Structura etnică
Anul	Populaţia	Români	Germani	Maghiari	Romi	Sârbi	Bulgari	Alte etnii
1880	2.868	112	2.455	210	-	69	-	15
1900	3.997	222	2.889	760	-	87	37
1930	4.056	538	2.334	971	16	136	22	39
1977	6.186	2.503	1.423	1.621	86	447	64	42
1992	6.489	3.623	656	1.404	169	461	129	47
2002	6.418	4.150	389	1.143	224	329	?	183

[modifică] Populaţia comitatului Deta

Recensământul[6]		Structura etnică
Anul	Populaţia	Români	Germani	Maghiari	Romi	Sârbi	Bulgari	Alte etnii
1913	28.495	9.701	9.146	5.722	-	1.943	1.366	617

[modifică] Structura confesională

Sub profil confesional, populaţia oraşului prezintă un caracter bipolar. Astfel, la recensământul din 2002, majoritatea populaţiei (circa două treimi) s-a declarat de religie ortodoxă, procentul fiind de 63% (4.068 locuitori). Al doilea grup major este cel romano-catolic, care reprezintă circa 1 treime, cu 2.025 de adepţi (31,55%). Alte culte sunt prezente, însă au o pondere mult mică (penticostali 2,55%, baptişti, reformaţi şi alte culte sub 1% fiecare).

[modifică] Politică şi administraţie

Consiliul Local al oraşului Deta este constituit din 15 consilieri, împărţiţi astfel:

	Partid	Consilieri	Componenţa Consiliului
	Alianţa Dreptate şi Adevăr	6
	Partidul Social Democrat	3
	Partidul Ecologist Român	2
	Uniunea Democrată a Maghiarilor din România	2
	Independenţi	1

[modifică] Localităţi înfrăţite

• Bordány, Ungaria
• Čoka, Serbia

[modifică] Personalităţi

• Ovidiu Ganţ (n. 1966), politician

[modifică] Note

[modifică] Bibliografie

• Constantin Damienescu, Mircea Stoian, Pavel Brebu, Frontiera României cu Ungaria, Serbia şi Muntenegru, vol. 1, Editura Solness, Timişoara, 2004 ISBN 973-8472-94-6
• Dan Ghinea, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000
• Emil Grădinariu, Ghidul Banatului, Editura Vrerea, Timişoara, 1936
• Ioan Munteanu, Timiş. Monografie, Editura Marineasa, 1998 ISBN 973-9496-68-7
• Gheorghe Vlăsceanu, Oraşele României, Editura Odeon, Bucureşti 1998, ISBN 973-9008-69-0

[modifică] Legături externe

Portal Banat

• Situl primăriei
• City of Deta
• BANATerra
• ro Anuarul Socec al României Mari, 1924-1925 - de la Biblioteca Congresului S.U.A.

v • d • m Municipii şi oraşe ale judeţului Timiş
Municipii	Lugoj • Timişoara
Oraşe	Buziaş • Ciacova • Deta • Făget • Gătaia • Jimbolia • Recaş • Sânnicolau Mare