Deta
| Deta | |||
| — Oraș — | |||
|
|||
 Deta
|
|||
| Coordonate: Coordonate: | |||
|---|---|---|---|
|
|
|||
| Țară |  România |
||
| Județ | Timiș | ||
|
|
|||
| Localități componente | Opatița | ||
|
|
|||
| Guvernare | |||
| - Primar | Petru Roman (PD-L, ales 2008) | ||
|
|
|||
| Suprafață | |||
| - Total | 33,81 km² | ||
| Altitudine | 80 m.d.m. | ||
|
|
|||
| Populație (2002)[1] | |||
| - Total | 6.423 locuitori | ||
| - Densitate | 189 loc./km² | ||
|
|
|||
| Site: Situl oficial al primăriei | |||
|
|
|||
 |
|||
modifică  |
|||
Deta este un oraș în județul Timiș, Banat, România. Este un mic centru administrativ, economic și cultural, de importanță microregională, cu o populație de 6.418 locuitori. Deta polarizează atât din punct de vedere economic cât și socio-cultural viața localităților: Denta, Moravița, Gătaia, Voiteg, Banloc, Jamu Mare, Giera, Giulvăz.
Cuprins |
Localizare [modificare]
Orașul Deta este situat în extremitatea de sud-vest a țării, în Câmpia Bârzavei între Timișoara și frontiera cu Serbia, la o distanță de 43 km sud de Timișoara pe DN59 (respectiv E70) și la 18 km de granița cu Serbia (118 km de Belgrad).
Istorie [modificare]
Pe teritoriul orașului au fost descoperite vestigii arheologice din epoca bronzului, din perioadele dacică, prefeudală și feudală. În perioada romană aici a existat castrul roman Potula.[2] Prima atestare documentară a localității Deta are loc în 1360, sub denumirea de Ded, fiind posesie a nobilului Petrus de Deed, de la care derivă numele actual. În anii 1411 și 1427, localitatea este consemnată cu denumirile Ded și respectiv Dedu Mic. În perioada dominației otomane, decade.
În jurnalele de călătorie din 1660 - 1664, călătorul turc Evliya Çelebi care vizita Banatul, afirmă că Deta era locuită de români.[3]
Din anul 1724, când a inceput colonizarea Banatului de către germanii provenind din Bavaria și Alsacia/Lorena, localitatea a renăscut, denumirea ei fiind transformată în Detta. Colonizările au început în 1737 și au durat până pe la 1794, iar pe lângă germani au mai fost colonizate și câteva familii de italieni.[4] În secolul XIX cunoaște o dezvoltare rapidă, în special după 1858 - anul în care a fost dată în folosință calea ferată Timișoara - Jamu Mare, care trecea prin Deta. La 1810, era deja declarată oraș. În 1858 se dă în folosință calea ferată Timișoara - Baziaș, care trecea prin Deta. Deschiderea căii ferate creează condiții favorabile pentru comerțul cu cereale și animale. Pe aceste două componente, localitatea reușește în scurt timp să-și construiască prosperitatea.
În 1867, după încorporarea Banatului la Ungaria, s-a înființat plasa Deta, cu 13 comune, care aprținea de comitatul Timiș. Tot atunci este recunoscută drept important centru economic. Cunoaște o însemnată dezvoltare edilitară, se construiesc școli, instituții, se efectuează lucrări de canalizare, se toarnă trotuare și se introduce telefonul (1899). În secolul XIX se construiește Hotelul Bellavista, loc de întâlnire a târgoveților români și sârbi din zonă.[5] În 1902 se construiește uzina electrică și se introduce iluminatul electric.
În lucrarea Ghidul Banatului de Emil Grădinariu, din 1936, Deta era descrisă astfel:
- Frumos și îngrijit orășel de câmpie, cu străzi bine întreținute, trotuare asfaltate, în centru având o serie de clădiri remarcabile, cum sunt biserica rom. catolică, primăria, hotelul și cafeneaua „Bellavista", etc. Este sediul preturii cu acelaș nume și este un foarte însemnat centru industral. Are 4.070 locuitori, majoritatea germani, apoi români și puțini maghiari și sârbi. A cunoscut din nou o perioadă de criză și a decăzut de la statutul de oraș, intrând în rândul localităților rurale.
După al doilea război mondial, Deta cunoaște o nouă etapă în dezvoltarea sa, de această dată marcată de ideologia și organizarea comunistă. În 1968 primește statul de oraș (pentru a treia oară în istoria sa). Se construiesc noile cartiere de blocuri, se aduc noi instituții publice, etc.
Economie [modificare]
Industria este cea mai importantă ramură economică. Tradițional, aici s-au dezvoltat fabrici de prelucrare a lemnului (placaje, furnire) precum și industria exploatării de argilă. După revoluția din 1989, dezvoltării i se pune o puternică frână, pentru ca după anul 2000 Deta să pornească din nou într-un proces de dezvoltare. O serie de investitori străini, unele companii multinaționale, au deschis aici numeroase fabrici care au polarizat activitatea economică și resursele umane din localitate și din zona de influență.
Principalul angajator din oraș este fabrica companiei Eybl AG, cu profil textil, specializată în producția de componente interioare pentru automobile (volane, tapițerii pentru BMW, Mercedes, Volkswagen, Jaguar, Renault). Aceasta are peste 1.900 de angajați, din care 1.100 din Deta, restul fiind captați din localitățile înconjurătoare. Alte companii sunt prezente în domeniile prelucrării lemnului, industria alimentară, textile.
Populația [modificare]
| Recensământul[6] | Structura etnică | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Anul | Populația | Români | Germani | Maghiari | Romi | Sârbi | Bulgari | Alte etnii |
| 1880 | 2.868 | 112 | 2.455 | 210 | - | 69 | - | 15 |
| 1900 | 3.997 | 222 | 2.889 | 760 | - | 87 | 37 | |
| 1930 | 4.056 | 538 | 2.334 | 971 | 16 | 136 | 22 | 39 |
| 1977 | 6.186 | 2.503 | 1.423 | 1.621 | 86 | 447 | 64 | 42 |
| 1992 | 6.489 | 3.623 | 656 | 1.404 | 169 | 461 | 129 | 47 |
| 2002 | 6.418 | 4.150 | 389 | 1.143 | 224 | 329 | ? | 183 |
Populația comitatului Deta [modificare]
| Recensământul[7] | Structura etnică | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Anul | Populația | Români | Germani | Maghiari | Romi | Sârbi | Bulgari | Alte etnii |
| 1913 | 28.495 | 9.701 | 9.146 | 5.722 | - | 1.943 | 1.366 | 617 |
Structura confesională [modificare]
Sub profil confesional, populația orașului prezintă un caracter bipolar. Astfel, la recensământul din 2002, majoritatea populației (circa două treimi) s-a declarat de religie ortodoxă, procentul fiind de 63% (4.068 locuitori). Al doilea grup major este cel romano-catolic, care reprezintă circa 1 treime, cu 2.025 de adepți (31,55%). Alte culte sunt prezente, însă au o pondere mult mică (penticostali 2,55%, baptiști, reformați și alte culte sub 1% fiecare).
Politică și administrație [modificare]
Consiliul Local al orașului Deta este constituit din 15 consilieri, împărțiți astfel:
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Democrat-Liberal | 5 | |||||||
| Partidul Social Democrat | 3 | |||||||
| Alianța pentru Timiș | 2 | |||||||
| Uniunea Democrată a Maghiarilor din România | 2 | |||||||
| Partidul Conservator | 2 | |||||||
| Independenți | 1 | |||||||
Localități înfrățite [modificare]
Personalități [modificare]
- Ovidiu Ganț (n. 1966), politician
Note [modificare]
- ^ „Rezultatele recensământului din 2002 pentru Deta, Timiș”. http://www.edrc.ro/recensamant.jsp?regiune_id=1832&judet_id=2057&localitate_id=2061.
- ^ Raularian Rusu, Organizarea spațiului geografic în Banat, Editura Mirton, Timișoara, 2007 ISBN 978-973-52-0201-9 [1], p.131
- ^ Damienescu, p. 19
- ^ Ghinea
- ^ Damienescu, p. 20
- ^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă și naționalitate, jud. Timiș 1880 - 1992
- ^ [2]
Bibliografie [modificare]
- Constantin Damienescu, Mircea Stoian, Pavel Brebu, Frontiera României cu Ungaria, Serbia și Muntenegru, vol. 1, Editura Solness, Timișoara, 2004 ISBN 973-8472-94-6
- Dan Ghinea, Enciclopedia geografică a României, ediția a III-a, Ed. Enciclopedică, București, 2002. ISBN 973-45-0396-0
- Emil Grădinariu, Ghidul Banatului, Editura Vrerea, Timișoara, 1936
- Ioan Munteanu, Timiș. Monografie, Editura Marineasa, 1998 ISBN 973-9496-68-7
- Gheorghe Vlăsceanu, Orașele României, Editura Odeon, București 1998, ISBN 973-9008-69-0
Legături externe [modificare]
- Situl primăriei
- City of Deta
- BANATerra
- ro Anuarul Socec al României Mari, 1924-1925 - de la Biblioteca Congresului S.U.A.
