Recaș
| Recaș | |||
| — Oraș — | |||
|
|||
 Recaș
|
|||
| Coordonate: Coordonate: | |||
|---|---|---|---|
|
|
|||
| Țară |  România |
||
| Județ | Timiș | ||
| Oraș | 2004 | ||
|
|
|||
| Localități componente |
Listă
|
||
|
|
|||
| Guvernare | |||
| - Primar | Teodor Pavel (PNL, ales 2012) | ||
|
|
|||
| Suprafață | |||
| - Total | 229,88 km² | ||
| Altitudine | 103 m.d.m. | ||
|
|
|||
| Populație (2002)[1] | |||
| - Total | 8.560 locuitori | ||
| - Densitate | 37,41 loc./km² | ||
|
|
|||
| Site: Situl primăriei | |||
|
|
|||
 |
|||
modifică  |
|||
Recaș este un oraș în județul Timiș, Banat, România. A primit statutul de oraș în aprilie 2004. Recașul are o populație de aproximativ 8.560 locuitori și este un exemplu de diversitate etnică, aici trăind împreună români, maghiari, sârbi, croați, germani (șvabi) și țigani.[1] Orașul Recaș are și 6 sate aparținătoare: Izvin, Stanciova, Herneacova, Petrovaselo, Bazoș și Nadăș.
Cuprins |
Localizare [modificare]
Este situat la o distanță de 21 km de Timișoara și 37 km de Lugoj, pe drumul național DN6 (european E70). Orașul are acces și la aeroportul Timișoara, aflat la 20 de km distanță.
Istorie [modificare]
Prima atestarea a localității provine din cronici feudale datate în 1319. De-a lungul timpului Recașul a fost pe rând domeniu feudal, cetate, târg de care aparțineau 15 sate, a fost sub administrație turcească, austriacă, maghiară și română.
Din anii 1784-1786, datorită procesului e colonizare a Banatului, au început să se stabilească populații germane. La sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX Recașul cunoaște o perioadă de dezvoltare fără precedent, polarizând viața socială și economică din zonă (reședință de pretură, judecătorie, birou de carte funciară, percepție). În 1894 a fost construita fabrica de caramidă cu 100 de angajati iar în anul 1902 a apărut primul ziar german "Temesrekaser Zeitung".
În perioada interbelică Recașul dispunea de școală primară, școală confesională catolică, cazinou, asociația pompierilor, cerc agricol german, club sportiv. În perioada socialistă Recașul a avut statutul de comună cu 6 sate aparținătoare. În urma unui referendum local, Recașul a dobândit în anul 2004 statutul de oraș.
Populație [modificare]
| Recensământul[2] | Structura etnică | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Anul | Populația | Români | Germani | Maghiari | Romi | Sârbi | Slovaci | Alte etnii |
| 1880 | 10.332 | 3.769 | 2.109 | 568 | - | 3.759 | 101 | 27 |
| 1900 | 12.004 | 4.757 | 2.295 | 1.684 | - | 1.920 | 109 | 1.259 |
| 1930 | 11.684 | 4.653 | 1.846 | 2.419 | 229 | 2.401 | 101 | 264 |
| 1977 | 10.928 | 6.562 | 923 | 1.580 | 440 | 1.123 | 41 | 259 |
| 1992 | 8.665 | 6.334 | 222 | 1.082 | 219 | 669 | 17 | 122 |
| 2002 | 8.599 | 6.556 | 111 | 934 | 256 | 582 | ? | 160 |
Economie [modificare]
Zona este cunoscută în special pentru calitatea vinurilor sale. Notabil este însă faptul că în ultimii ani activitatea economică a început să se diversifice.
Politică și administrație [modificare]
Localități înfrățite [modificare]
Note [modificare]
- ^ a b „Rezultatele recensământului din 2002 pentru Recaș, Timiș”. http://www.edrc.ro/recensamant.jsp?regiune_id=1832&judet_id=2057&localitate_id=2120.
- ^ Varga E. Statistică recensăminte, jud. Timiș 1880 - 1992 (datele includ localitățile componente)
Legături externe [modificare]
- Primăria orașului Recaș
- Sit alternativ al primăriei
- ro Anuarul Socec al României Mari, 1924-1925 - de la Biblioteca Congresului S.U.A.
- Cramele Recaș
- Articole despre vinurile produse la Recaș
