Recaș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pentru alte sensuri, vedeți Recaș (dezambiguizare).
Recaș
—  Oraș  —
Casa de Cultură și Biblioteca orășenească Recaș
Casa de Cultură și Biblioteca orășenească Recaș
Stema Recaș
Stemă
Recaș se află în România
{{{alt}}}
Recaș
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 45°48′5″N 21°30′48″E / 45.80139°N 21.51333°E / 45.80139; 21.5133345°48′5″N 21°30′48″E / 45.80139°N 21.51333°E / 45.80139; 21.51333

Țară  România
Județ Timiș

SIRUTA 158314
Atestare documentară 1319
Oraș 2004

Localități componente

Guvernare
 - Primar Teodor Pavel (PNL,02012)

Suprafață
 - Total 229,88  km²
Altitudine 103 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 8.336 locuitori
 - Densitate 37,41 loc./km² 
 - Recensământul anterior, 2002 8.560 locuitori

Site: Situl primăriei

Poziția localității Recaș

Recaș (în maghiară Temesrékas, în germană Rekasch) este un oraș în județul Timiș, Banat, România. A primit statutul de oraș în aprilie 2004. Recașul are o populație de aproximativ 8.560 locuitori și este un exemplu de diversitate etnică, aici trăind împreună români, maghiari, sârbi, croați, germani (șvabi) și țigani.[2] Orașul Recaș are și 6 sate aparținătoare: Izvin, Stanciova, Herneacova, Petrovaselo, Bazoș și Nadăș.

Localizare[modificare | modificare sursă]

Este situat la o distanță de 21 km de Timișoara și 37 km de Lugoj, pe drumul național DN6 (european E70). Orașul are acces și la aeroportul Timișoara, aflat la 20 de km distanță.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Prima atestarea a localității provine din cronici feudale datate în 1319. De-a lungul timpului Recașul a fost pe rând domeniu feudal, cetate, târg de care aparțineau 15 sate, a fost sub administrație turcească, austriacă, maghiară și română.

Din anii 1784-1786, datorită procesului e colonizare a Banatului, au început să se stabilească populații germane. La sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX Recașul cunoaște o perioadă de dezvoltare fără precedent, polarizând viața socială și economică din zonă (reședință de pretură, judecătorie, birou de carte funciară, percepție). În 1894 a fost construita fabrica de caramidă cu 100 de angajati iar în anul 1902 a apărut primul ziar german "Temesrekaser Zeitung".

În perioada interbelică Recașul dispunea de școală primară, școală confesională catolică, cazinou, asociația pompierilor, cerc agricol german, club sportiv. În perioada socialistă Recașul a avut statutul de comună cu 6 sate aparținătoare. În urma unui referendum local, Recașul a dobândit în anul 2004 statutul de oraș.

Demografie[modificare | modificare sursă]


Circle frame.svg

Componența etnică a orașului Recaș

     Români (77.05%)

     Maghiari (7.61%)

     Romi (2.13%)

     Sârbi (4.27%)

     Necunoscută (6.89%)

     Altă etnie (2.02%)


Circle frame.svg

Componența confesională a orașului Recaș

     Ortodocși (67.61%)

     Romano-catolici (10.83%)

     Penticostali (8.27%)

     Baptiști (1.25%)

     Ortodocși sârbi (3.61%)

     Necunoscută (6.9%)

     Altă religie (1.49%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Recaș se ridică la 8.336 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 8.560 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (77,05%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (7,62%), sârbi (4,27%) și romi (2,14%). Pentru 6,9% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (67,61%), dar există și minorități de romano-catolici (10,83%), penticostali (8,28%), ortodocși sârbi (3,61%) și baptiști (1,26%). Pentru 6,91% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[3]

Evoluție demografică[modificare | modificare sursă]

Recensământul[4] Structura etnică
Anul Populația Români Germani Maghiari Romi Sârbi Slovaci Alte etnii
1880 10.332 3.769 2.109 568 - 3.759 101 27
1900 12.004 4.757 2.295 1.684 - 1.920 109 1.259
1930 11.684 4.653 1.846 2.419 229 2.401 101 264
1977 10.928 6.562 923 1.580 440 1.123 41 259
1992 8.665 6.334 222 1.082 219 669 17 122
2002 8.599 6.556 111 934 256 582  ? 160

Economie[modificare | modificare sursă]

Recaş în Harta Iosefină a Banatului, 1769-72

Zona este cunoscută în special pentru calitatea vinurilor sale. Notabil este însă faptul că în ultimii ani activitatea economică a început să se diversifice.

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Consiliul Local al orașului Recaș este compus din 15 consilieri, împărțiți astfel:

    Partid Consilieri Componența Consiliului
  Partidul Democrat Liberal (PDL) 9                  
  Partidul Social Democrat (PSD) 4                  
  Partidul Conservator (PC) 2                

Orașe înfrățite[modificare | modificare sursă]

Orașul Recaș este înfrățit cu următoarea localitate:

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Populația satelor aflate actualmente în componența comunei, ea având la acea vreme (2002) altă componență.Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b c Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  4. ^ Varga E. Statistică recensăminte, jud. Timiș 1880 - 1992 (datele includ localitățile componente)

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Recaș