Sânnicolau Mare

Sânnicolau Mare
—  Oraș  —
Stemă
Sânnicolau Mare Poziția geografică
Coordonate: 46°4′20″N 20°37′46″E
Țară	România
Județ	Timiș
Guvernare
- Primar	Dănuț Groza (PD-L, ales 2008)
Suprafață
- Total	136,77  km²
Altitudine	82 m.d.m.
Populație (2011)
- Total	11.540 locuitori
- Densitate	84 loc./km²
Site: Sit oficial al primăriei

Sânnicolau Mare (în germană Groß Sankt Nikolaus, Großsanktnikolaus, în maghiară Nagyszentmiklós, în bulgara bănățeană Smikluš) este un oraș din județul Timiș, Banat, România. Aflat la 60 km nord-vest de Timișoara este și cel mai vestic oraș din România. Sânnicolau Mare are o populație de 12.914 locuitori cu o structură etnică diversificată, specifică regiunii.

Localizare

Orașul Sânnicolau Mare este cel mai vestic oraș al României, situat în partea de nord-vest a județului Timiș, in Câmpia Mureșului inferior, pe râul Aranca. Se află la o distanță de 64 km NV de Timișoara și la 18 km de punctul vamal Cenad, pe drumul național DN6. Este legat de Timișoara prin calea ferată Timișoara-Lovrin-Cenad și Timișoara-Periam-Valcani. Cartierele orașului sunt: chindaresti, comuna germana, sighet, capul satului, dallas, bujac, satu nou, drumul timisorii, drumul sarafolii, drumul cenadului, gara mare, centru.

Istorie

Cercetările arheologice au scos la iveală dovezi care atestă că vatra satului a fost locuită încă din epoca bronzului. Mai târziu, romanii au ridicat aici un castru. Din vremea voievodatului lui Glad, a fost descoperit aici (în 1799) un tezaur medieval timpuriu, compus din 23 de obiecte din aur, expus în prezent la Viena.

Piesă din Tezaurul de la Sânnicolau Mare expusă la Viena

Așezarea s-a dezvoltat în strânsă legătură cu Morisena feundală (Cenad), aflată în imediata vecinătate. În diplomele regale din 1217 și 1256 este menționată cu numele de Sân-Nicolau, după numele mănăstirii de aici care avea hramul „Sf. Nicolae”. Mai târziu a fost proprietate a episcopiei catolice de Cenad, fapt atestat de dijmele papale din anul 1334.

În timpul Pașalâcului de Timișoara, la Sânnicolau Mare s-a ridicat o fortificație de pământ lângă așezarea civilă. Această cetate a fost dărâmată în 1701, în urma Păcii de la Karlowitz care prevedea dărâmarea ei ca una dintre condițiile pentru pace.

Sânnicolau Mare în Harta Iosefină a Banatului

După trecerea Banatului sub administrație habsburgică, localitatea cunoaște o dezvoltare accelerată, devenind în 1724, oficiu administrativ erarial, apoi reședință de plasă. În 1787 primește privilegiul de a organiza târguri. Acest privilegiu este extins în 1837 când i se permite organizarea unei piețe săptămânale. În tot acest timp a cunoscut o deosebită evoluție economică, demografică și urbanistică. Localitatea a fost colonizată cu germani (șvabi). S-a dezvoltat și localitatea Sânnicolau German, încorporată mai târziu în oraș.

Un loc important în viața localității l-a jucat Școala inferioară de agricultură, construită în 1799 de către contele Cristofor Naco și Gimnaziul de Stat, construit în 1894. Aici s-a născut în anul 1881 compozitorul Béla Bartók, tatăl său fiind director al școlii agricole, iar mama învățătoare. O importanta pierdere in fauna locala este dropia disparuta de prin anii 1978 -1980 localizata in zona balatan!

Primari

• 1981-1989 Oncu Iosif (PCR)
• 1996-2008 Oncu Iosif (PSD)
• 2008-2012 Danut Groza (PDL)
• 2012-20xx Danut Groza (PDL)

Populația

Evoluția populației la recensăminte:

Recensământul		Structura etnică
Anul	Populația	Români	Germani	Maghiari	Romi	Sârbi	Slovaci	Ucraineni	Alte etnii	etnie nedeclarată
1880	10.836	3.528	4.678	1.219	-	1.285	37	-	119
1900	12.639	4.179	5.197	1.928	-	1.238	28	-	69
1930	10.676	4.266	3.759	1.236	191	800	14	-	410 (362 evrei)
1977	12.811	7.970	2.434	1.395	132	607	14	-	259 (204 bulgari)
1992	13.083	9.609	770	1.389	256	599	13	-	447 (407 bulgari)
2002	12.914	9.917	411	1.209	364	463	16	-	534 (468 bulgari)
2011	11.540	9.121	255	885	371	-	-	15	767	124

Clima

Temperatura medie a aerului (media lunară și anuală)*
Ian	Feb	Mar	Apr	Mai	Iun	Iul	Aug	Sep	Oct	Nov	Dec	Anual
-2,0°	0,7°	5,4°	11,0°	16,3°	19,5°	21,1°	20,6°	16,7°	11,1°	5,2°	0,5°	10,5°

*conform Rodica și I. Munteanu

Economie

Economia orașului a cunoscut în ultimii ani o inversiune de tendință, datorată poziției strategice la limita vestică țării, fapt care a atras o serie de investitori importanți. Cele mai mari companii sunt compania austriacă Delphi Packard Electric (cablaje electrice pentru componentele auto ale mașinilor fabricate de grupuri internaționale), cu peste 4.300 de angajați, și compania italiană Zoppas Industries (rezistențe electrice) cu peste 2.500 de angajați. Datorită cererii mari de forță de muncă polul industrial astfel creat asigură locuri de muncă și localităților înconjurătoare.

Cu toate acestea nivelul de salarizare rămâne unul dintre cele mai scăzute din țară, salariul mediu al unui lucrător la cei doi mari angajatori (Delphi și Zoppas) fiind de circa 700 lei pe lună.

Politică și administrație

Consiliul Local al orașului Sânnicolau Mare este compus din 17 consilieri, împărțiți astfel:

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Democrat-Liberal	10
	Partidul Național Liberal	4
	Partidul Social Democrat	3

Orașe înfrățite

• Makó, Ungaria.
• Battonya, Ungaria.
• Kazincbarcika, Ungaria.
• Burgkirchen an der Alz, Germania.
• Potenza Picena, Italia.

Personalități

• Béla Bartók (1881-1945)
• Révai Miklós (1750-1807)
• Emilia Lungu-Puhallo (1853-1932)
• Ion Hobana (1931-2011)
• Savu Voichiță (1936)
• Ioan Jebelean (1943-2005)
• Werner Kremm (1951)
• Anton Sterbling (1953) - sociolog
• Hans Dama (1944) - scriitor și om de știință
• Dușan Baiski (1955)
• Ioan Romoșan (1952)
• Ioan Samoila
• Tatiana Ilcău
• Herman Lipót (1884-1972)
• Madarász Emil (1884–1962)
• Heim Péter (1834–1904)
• Espersit János (1879-1931)
• Fenyves Ferenc (1885–1935)
• Makai Ödön (1889–1937)
• Atanasie Lipovan (1874-1947) - profesor, compozitor, dirijor de cor
• Nikodemusz Elli (1923–1989)
• Ioan Voichiță (1930)

Obiective turistice

In centrul orașului se gasește Castelul Nakó, construit în 1864 de Contele Nacu, Biserica Sârbească "Adormirea Maicii Domnului" (1783-1787) și Școala de Agricultură. La ca.10 km nord-est de Sânnicolau Mare se găsesc ruinele mănăstirii cisterciene de la Igriș.

Bibliografie

• Munteanu, Ioan, Timiș. Monografie, Editura Marineasa, 1998 ISBN 973-9496-68-7
• Franz Wolz / Peter-Dietmar Leber: Heimatbuch Großsanktnikolaus im Banat. Beiträge zur Geschichte der Deutschen im Ort. Rohrbach Ilm 2005, ISBN 3-922979-03-3

Pentru aprofundarea subiectului

• Romoșan, Ioan, Monografia orașului Sînnicolau Mare, Editura Solness, Timișoara, 2000, ISBN 973-8145-09-0
• "Monografia orașului Sânnicolau Mare" ISBN 978-973-0-05147-6 [1]

• Cotoșman, Gheorghe, Din trecutul Bănatului. Vol3. Comuna și bisericile din Sânnicolaul-Mare, 1934-1936

• Jebelean, Ioan, Monografie a Liceului Teoretic Sannicolau-Mare ISBN 978-973-7836-76-2

• Ghidul orasului Sânnicolau Mare [2]

• Foto album Sânnicolau Mare [3]

Vezi și

• Castrul roman Morisena
• Tezaurul de la Sânnicolau Mare

Legături externe

• Primăria Sânnicolau Mare
• Anuarul Socec al României Mari, 1924-1925 - de la Biblioteca Congresului S.U.A.
• Despre Sânnicolau Mare pe situl Consilului Județean Timiș
• Liceul Teoretic Ioan Jebelean Sânnicolau Mare
• Date despre comoară