Făget
| Făget | |||
| — Oraș — | |||
|
|||
|
|
|||
| Coordonate: Coordonate: | |||
|---|---|---|---|
|
|
|||
| Țară | |||
| Județ | Timiș | ||
|
|
|||
| Localități componente |
Listă
|
||
|
|
|||
| Guvernare | |||
| - Primar | Avram Marcel (PD-L, ales 2009) | ||
|
|
|||
| Suprafață | |||
| - Total | 150,87 km² | ||
| Altitudine | 145 m.d.m. | ||
|
|
|||
| Populație (2002)[1] | |||
| - Total | 7.213 locuitori | ||
| - Densitate | 47,73 loc./km² | ||
|
|
|||
| Site: Situl primăriei | |||
|
|
|||
| modifică |
|||
Făget este un oraș în județul Timiș, Banat, România. Are o populație de 7.201 locuitori. De Făget aparțin alte 10 localități din imediata apropiere: Bătești, Begheiu Mic, Bichigi, Brănești, Bunea Mare, Bunea Mică, Colonia Mică, Jupânești, Povârgina și Temerești .
Cuprins |
Geografie [modificare]
Orașul Făget este situat în sud-vestul României, în zona de contact a Câmpiei Lugojului cu Dealurile Lugojului, pe cursul superior al râului Bega. În cadrul județului Timiș se află în partea de est, la o distanță de 98 km de Timișoara și 33 km de municipiul Lugoj, de care se leagă prin drumul național DN68A. Același drum spre est pune orașul în legătură cu municipiul Deva, aflat la o distanță de 68 km. Orașul este străbătut și de calea ferată Lugoj-Ilia.
Istorie [modificare]
Cetatea Făgetului este atestată documentar pentru prima dată în 1548, ca târg cu o puternică cetate. Între 1594-1602 a fost proprietatea Banului de Lugoj. În 1602 a fost asediată și distrusă de turci, după care a căzut în ruină. A constituit timp de 150 de ani obiectul unor aprige confruntări între români, turci și austrieci, lucru confirmat și de către săpăturile arheologice. Paralel cu cetatea militară a evoluat și așezarea civilă, devenind într-o perioadă relativ scurtă de timp, cea mai importantă localitate din zonă. Cetatea a fost demolată de către turci în 1699. În 1900 Făgetul a fost colonizat cu maghiari. La 5 iulie 1994 comuna a fost declarată oraș.
Populație [modificare]
| Recensământul[2] | Structura etnică | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Anul | Populația | Români | Germani | Maghiari | Romi | Sârbi | Alte etnii | |
| 1880 | 6.516 | 5.576 | 401 | 482 | - | 24 | 33 | |
| 1900 | 7.642 | 6.217 | 468 | 900 | - | 10 | 47 | |
| 1930 | 8.024 | 6.290 | 265 | 1.343 | 32 | 2 | 92 (69 evrei) | |
| 1977 | 7.868 | 7.011 | 104 | 529 | 65 | 5 | 154 (138 ucrainieni) | |
| 1992 | 7.722 | 6.888 | 113 | 437 | 81 | 2 | 201 (186 ucrainieni) | |
| 2002 | 7.201 | 6.604 | 61 | 312 | 14 | 2 | 208 | |
Structura confesională [modificare]
La recensământul din 2002, structura confesională a fost următoarea: 73,3% ortodocși (5.279 persoane), 13,84% penticostali (997 persoane) , 4,86% romano-catolici (350 persoane), 3,22% baptiști (232 persoane), 1,9% reformați, 2,84% alții.
Economie [modificare]
Sectorul economic de producție e reprezentat de firme ce activează în domeniul prelucrării pielii în încălțăminte și obiecte de marochinărie, exploatarea și prelucrarea materialului lemnos de diferite esențe, de la cherestea până la mobilă, o secție de exploatare și prelucrare a nisipurilor cuarțoase și firme cu domeniu de activitate în industria alimentară de prelucrare a laptelui și produselor de patiserie. În satul aparținător Jupânești există o tradiție în olărit, tot mai scăzută ca activitate economică, dar cu un potențial ridicat.
Politică [modificare]
Consiliul Local al orașului Făget este compus din 15 consilieri, împărțiți astfel:
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 7 | |||||||||||
| Partidul Democrat Liberal | 6 | |||||||||||
| Partidul Național Liberal | 2 | |||||||||||
Orașe înfrățite [modificare]
Note [modificare]
Bibliografie [modificare]
- Tomoni, Dumitriu, Făget. Monografie istorică, Editura Dacia Europa Nova, 1999, ISBN 973-9396-57-7
Legături externe [modificare]
- Situl orașului
- Primăria Făget
- hu Ruinele cetății
- ro Anuarul Socec al României Mari, 1924-1925 - de la Biblioteca Congresului S.U.A.