Freidorf
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Freidorf | |
| — Comună — | |
 |
|
  |
|
| Coordonate: | |
|---|---|
| Ţară | România |
| Judeţ | Timiş |
| Prima atestare | 1732 |
| Populaţie | |
| - Total | 10,000 locuitori |
| Fus orar | EET (UTC+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (UTC+3) |
| Cod poştal | 300500 |
| Prefix telefonic | +40 x56 |
Freidorf (germană Neudorf, Freydorff = satul liber, maghiară Szabadfalu) este, din anul 1950, al VII-lea cartier din Timişoara, amplasat în partea de sud-vest a oraşului. Are o populaţie de peste 10.000 de locuitori.
Cuprins |
[modifică] Istoric
Primii locuitori ai Fraidorfului au venit din provincia Alsacia, dintr-un sat, care a purtat şi el numele de Freidorf. Cartierul a fost iniţial o comună germană, înfiinţată în 1723 şi scutită de impozite, ceea ce i-a dat şi numele de Freidorf. Aceştia constuiesc biserica catolică, şcoală şi o moară de vânt. Iniţial a fost un sat destul de mic, construit pe prediul generalului Wellis, comandat al cetăţii Timişoara, cu puţin pământ şi aproximativ 500 de locuitori. Documentar apare menţionat în 1728 cu numele de Neudorf. Începând cu 1732 se populează şi cu italieni meşteri mătăsari.
În 1796 apar primele însemnări despre Canalul Bega în Freidorf. Starea canalului este descrisă de caporalul pontonier, Franz Ulrichsberger, într-un raport din 20 octombrie 1796, scris la Timişoara în urma unei inspecţii întreprinse la ordinul Comandamentului General Militar Bănăţean: Din Timisoara până la Freidorf se poate naviga pe canal cu întreaga încărcătură. Din Freidorf până la Sânmihai nu pot trece vasele complet încărcate, doar dacă aceleaşi vor fi parţial descărcate, cauza nivelului ceva mai scăzut al apei fiind că în mai multe locuri canalul are până la 86 de stânjeni.
Freidorful a jucat un rol important şi în timpul Revoluţiei Maghiare, al Luptei pentru Libertate, între 1848 - 1849. Timişoara era asediată de trupele maghiare, dar conducerea militară a oraşului a rămas fidela împăratului austriac. Conducătorul armatei maghiare, generalul Bem şi-a amplasat tabăra în Freidorf. El se instalase în Casa Parohială, în timp ce aghiotanţii lui s-au cazat în casele din sat. Printre aceştia s-a numărat şi Petofi Sandor. În parcul care există azi, şi care îi poartă numele, există un monument vechi de 150 de ani care aminteşte faptul că în Freidorf, generalul Bem l-a ridicat la rangul de maior pe Sandor. În fiecare an, pe 15 martie, sute de unguri se strîng în parc pentru a depune coroane de flori la monument în cinstea lui Petofi Sandor.
În 1836, populaţia este decimată de o epidemie de holeră, iar din 1850 aici încep să vină şi familii de maghiari şi de români. Ei se specializează în legumicultură, cresc animale şi produc cărămizi, toată producţia fiind destinată oraşului care se extinde. Între 1894 şi 1918, comuna poartă numele de Szabadfalu sau Szabadfalva. În 1889 se dezveleşte un monument dedicat lui Petöfi Sándor care a fost avansat maior, chiar în tabăra militară dintre Timişoara şi Freidorf. În 1904 se naşte în acest cartier primul actor ce l-a interpretat pe Tarzan, sportivul medaliat olimpic Johnny Weissmuller.
În anul 1967, în Freidorf se construieşte Comtim, cel mai mare producător industrial de care de porc din România. În anii de după 1990, fabrica este închisă.
În anul 1998, o asociaţie de emigranţi, toţi foşti locuitori ai Freidorfului au contribuit la construirea unui monument, în Cimitirul Freidorf, în memoria germanilor căzuţi pe câmpul de luptă în Primul Război Mondial. Sfinţirea monumentului s-a făcut pe 3 Octombrie.
La 28 ianuarie 2004 i-a fiinţă Consiliul Consultativ din Cartierul Freidorf, al doilea din România şi Timişoara. (Primul a fost Consiliul din Ciarda Roşie, Timişoara) În vara aceluiaş an, în Freidorf se inaugurează o placă memorială, amplasată pe o casă veche, pentru că imobilul unde s-a născut Johnny Weissmuller a fost demolat în anii '80. Tot în anul 2004 consorţiul internaţional Smithfield Foods cumpără ceea ce a mai rămas din vechiul Comtim. Pe 2 Aprilie 2009, dupa douăzeci de ani, Comtimul îşi redeschide porţile. Este deschis primul magazin de prezentare, situat în Freidorf.
[modifică] Structura confesională
- Parohia Romano-Catolică Freidorf - Timişoara
- Hram: 16 august, Sfântul Rochus (Roca); (se serbează în prima duminică după data de 16 august)
- Număr de credincioşi: 300, din care 200 maghiari, 45 germani, 40 români, 10 bulgari, 5 croaţi (în 1970 erau 2300 de credincioşi, din care 1800 germani);
- Liturghii: Duminica, ora 9:30 , în 3 limbi (română, maghiară, germană) şi zilnic la ora 7:00 în limba română;
[modifică] Descoperiri mai vechi
În 1984, când se făceau săpături la fundaţiile unor fabrici au ieşit la iveală oseminte umane. Arheologii au făcut săpături şi au stabilit că situl arheologic este situat la marginea de sud a cartierului şi cuprinde o aşezare daco-romană din secolele III - IV, suprapusă de o necropolă din secolul V după Chr. Începând cu anul 1986 s-a trecut la cercetări sistematice, care continuă şi în prezent.
[modifică] Transport
- Pe planul infrastructurii transportului feroviar, Freidorful este bine dezoltat. Noul cartier al oraşului de pe Bega are gară proprie (Gara Timişoara Vest) pe Calea ferată Timişoara-Cruceni (magistrala CFR 926) care leagă municipiul Timişoara de localitatea Cruceni. După închiderea Fabricii de Zahăr, gara şi-a pierdut din importanţă, în trecut fiind folosită în special pentru trierea vagoanelor cu sfeclă de zahăr. În prezent, pe lângă trenurile care fac legătura cu satul Cruceni, Gara Timişoara Vest este tranzitată şi de vagoanele cu gaz, necesar staţiei de îmbuteliere aflată în Freidorf.
- Transportul naval, deşi în prezent foarte slab dezvoltat, se mai practică pe Canalul Bega. În trecut pe canal veneau şlepuri de mare tonaj cu sfeclă pentru Fabrica de Zahăr Banat. Ţăranii erau aduşi de la sate tot pe Bega cu diferite vapoare, pentru a face comerţ cu fructe şi legume în Timişoara. În prezent lucrările care au fost demarate la Canalul Bega, au ca scop redeschiderea navigaţiei.
- Transportul auto este foarte dezvoltat, Freidorful fiind străbătut de drumul judeţean 526 care leagă Municipiul Timişoara de localităţile Utvin si Sânmihaiu Român, continuându-se apoi până la graniţa cu Serbia.
- Transportul public este asigurat de linia tramvaiului 3 care porneşte de la Gara Timişoara Nord şi merge până la abatorul Comtim. În anul 2008 au început lucrările la liniile de tramvai în vederea modernizării reţelei de transport în comun. Totodată Freidorful dispune şi de linia de autobuz 42, care are ca puncte terminale Poşta Mare, respectiv Parcul Sándor Petőfi din Freidorf.
[modifică] Industrie
La ieşirea din cartierul Freidorf spre Utvin a fost construită, pe locul unei fabrici mai vechi, în perioada comunismului, Fabrica de Zahăr Banat (FZB) iar în jurul acesteia s-a dezvoltat un mic cartier muncitoresc, pe strada Polonă. Totodată, în anul 1965 s-au pus bazele noului abator al Comtim. Acesta a funcţionat până în anul 1989. În 2004 Comtimul este cumparat de consorţiul internaţional Smithfield Ferme. În 2009, la 20 de ani de la colaps, încep din nou să se sacrifice porci, iar vechea întreprindere cunoaşte o nouă dezvoltare.
[modifică] Şantierul naval Freidorf
Puţină lume ştie că în perioada interbelică, în Freidorf funcţiona un mic şantier naval, pe Canalul Bega. Printre vapoarele construite aici amintim:
- Şlepul „Kato” construit în anul 1924. Construcţie de lemn de brad. Dimensiuni: lungime 24m, lăţime 4 m, adâncime 2,20 m, tangajul: 56,160 t.Imersiunea: Cu maximum de încărcare este de 120 cm.
- Barcazul (şlep) „Suzana”, construit în anul 1926. Construcţie de lemn de brad. Dimensiuni: lungime 25 m, lăţime 4,50m, adâncime 2,00 m, tangajul: 62,625 t. Imersiunea: Cu maximum de încărcare este de 100 cm. Din perioada lansării la apă (1926) până când a fost radiat (1967) a navigat pe Canalul Bega între Timişoara şi Otelec transportând „mărfuri, păsări si articole alimentare” (capacitatea maximă 73 tone) nefiind niciodată închiriat, rechiziţionat militar sau economic.
[modifică] Parcul Industrial Freidorf
Parcul Industrial Freidorf se află în sud-vestul Municipiului Timişoara. Suprafaţa totală a parcului este de 47,9 ha. Terenul se află în proprietatea privată a Primăriei Municipiului Timişoara. Infrastructura disponibilă:
- Energie electrică: 3 MW
- Gaze naturale: În partea de N a parcului există două conducte de gaz de medie presiune.
- Apă potabilă: 527 m3/ zi
- Canalizare: 422 m3/zi
- Colectare gunoi: 97.000 t/an (capacitate disponibilă)
- Reţea de telefonie - Fibră optică
Printre companiile care şi-au deschis fabrici în Freidorf se numără:
- SC Kromberg&Schubert România
- SC Contitech România
- SC Boma Company
- H.G. Vermogenverwaltung GMBH&Co.
[modifică] Personalităţi
- Johnny Weissmuller (1904 - 1984), actor şi sportiv
- Nikolaus Berwanger (1935 - 1989), scriitor
[modifică] Legături externe
- ro Anuarul Socec al României Mari, 1924-1925 - de la Biblioteca Congresului S.U.A.
- Imagini din Freidorf
- Parohia romano-catolică din Freidorf
- Iata site-ul oficial al Scolii cu clasele I-VIII nr.29 Timisoara: [1]
- ro Constituirea Consiliului Consultativ de Cartier Freidorf
[modifică] Bibliografie
- Medeleţ Florin, Buruleanu, Dan, Timişoara, Povestea oraşelor sale
- Marlen Negrescu, Dan Pura Navigaţia pe Bega - Secvenţe istorice Editura Brumar, Timişoara, 2006
- Timiş - Monografie, Editura Sport - Turism, 1981
|
|||||||||||
