Râul Bega

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pagina „Bega” trimite aici. Pentru alte sensuri vedeți Bega (dezambiguizare)
Râul Bega
Râul Bega la Bethausen, județul Timiș
Râul Bega la Bethausen, județul Timiș
Date geografice
Zonă de izvorâre Munții Poiana Ruscă
Emisar Tisa
Punct de vărsare Titel, Serbia
Date hidrologice
Bazin de recepție 2878 km²
Lungimea cursului de apă 256 km
Date generale
Țări traversate România: Județul Timiș
Serbia: Provincia Voivodina
Afluenți de stânga Bega Luncanilor (Bega Mare),
Pârâul Carpenului,
Șopot,
Vădana,
Bucovăț,
Zopana,
Bălășina,
Gladna,
Timișel,
Canalul Coșteiu - Chizătău,
Bistra Orășenilor
Afluenți de dreapta Bega Poieni (Bega Mică),
Homojdia,
Năndrăneasca,
Icui,
Zidileasca,
Pădurani,
Topla,
Fântâneaua Rece,
Cladova,
Nieregiș,
Fădimac,
Miniș,
Hezeriș,
Chizdia,
Temeșiț,
Mociur,
Valea Cărășița,
Vale,
Gherteamoș,
Potoc-Remetea,
Rastova,
Behela,
Bega Veche
Principalele localități traversate România:
Margina,
Făget,
Răchita,
Mănăștiur,
Leucușești,
Bethausen,
Cutina,
Bodo
Balinț,
Chizătău,
Ictar-Budinți,
Topolovățu Mic,
Recaș,
Remetea Mare,
Ghiroda,
Timișoara
Utvin,
Sânmihaiu Român,
Uivar,
Otelec
Serbia:
Hetin
Srpski Itebej
Novi Itebej
Begejci
Žitište
Banatski Dvor
Jankov Most
Klek
Zrenjanin
Ečka
Lukino Selo
Stajićevo
Perlez
Titel

Râul Bega (sârbă: Begej, maghiară Béga) este un râu în România și Serbia. Izvorăște în Munții Poiana Ruscă. Traversează orașele Făget și Timișoara, pe teritoriul României și orașul sârbesc Zrenjanin. Se varsă în râul Tisa lângă localitatea Titel.

Râul Bega se formează prin unirea a două brațe Bega Luncanilor și Bega Poieni în dreptul localității Curtea. În continuare râul trece prin localitățile Margina, Făget, Răchita, Mănăștiur, Leucușești, Bethausen, Cutina, Bodo Balinț.

În amonte de localitatea Chizătău debușează în râul Bega canalul Coșteiu-Chizătău de deviere a debitelor din Timiș. Râul trece apoi prin localitățile Chizătău și Topolovățu Mic. Imediat în aval de Topolovățu Mic apele mari ale râului Bega sunt deviate în spre râul Timiș prin derivația Topolovăț-Hitiaș.

În aval de Topolovățu Mic, cursul râului Bega este complet canalizat (vezi Canalul Bega). Fosta albie a râului Bega este colmatată în partea amonte. Aproximativ în aval de Timișoara albia a fost menținută sub denumirea de Bega Veche (pe alocuri fiind folosită și denumirea de Bega Bătrână) și a fost în mare parte reprofilată pentru drenarea zonei situate la nord de canalul Bega. Pe o porțiune de 1,9 km râul marchează frontiera româno-sârbească.


Istorie[modificare | modificare sursă]

Constructia canalului Bega, sub tutela contelui Claudius Florimund Mercy(1666–1734) a fost o realizarea semnificativa a epocii respective. Inainte de canalizare raul Bega alimenta zonele mlastinoase din vest. Uscarea acestor mlastin s-a facut din motive strategice, economice, si nu in ultimul de sanatate.


Referințe[modificare | modificare sursă]

  • Administrația Națională "Apele Române" - Cadastrul Apelor - București
  • Institutul de Meteorologie și Hidrologie - Rîurile României - București 1971
  • Trasee turistice - județul Timiș [1]

Hărți[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Râul Bega
  • Harta munții Poiana Rusca [2]
  • Harta județul Timiș [3]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]