Cozonac

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Sărmăluţe
Bucătăria românească
Specific național

Ardei umpluți · Cârnați · Caltaboși
Ciulama · Chiftele · Chișcă · Ciorbă
Ciorbă de burtă · Ciorbă țărănească · Ciorbă de pește
Colaci · Colivă  · Drob · Ghiveci · Iahnie
Limbă cu măsline · Mămăligă · Mititei · Musaca  · Ostropel
Papricaș · Pârjoale · Pilaf · Piftie
Plachie · Rasol · Saramură
Sarmale · Slănină · Soté de morcovi
Tochitură · Urs de mămăligă · Varză călită · Zacuscă

Condimente și salate

Ardei copți · Borș · Murături
Mujdei · Rântaș · Salată de boeuf · Salată de vinete
Salată de cartofi · Salată de sfeclă

Brânzeturi

Brânză de burduf · Brânză topită · Caș
Cașcaval · Telemea · Urdă

Dulciuri

Clătită · Cremă de zahăr ars · Cozonac
Gogoașă · Papanaș · Plăcintă
Lapte de pasăre · Lipie · Sfințișori · Vărzar

Băuturi

Afinată · Caisată · Cireșată · Cornată
Pălincă · Rachiu · Socată
Turț · Țuică · Vișinată · Zmeurată

Cozonac cu stafide, împletit
Cozonac cu stafide şi unul cu nucă

Cozonacul este o prăjitură tradițională românească și bulgărească (bulgară kozunak), fiind în mod tradițional gătită de Paște și Crăciun. O prăjitură asemănătoare este Panettone, care este gătit de Crăciun în Italia în regiunea Lombardia. Diferența cea mai vizibilă fiind forma lui rotundă și înaltă.

Un alt echivalent al cozonacului este și Colomba Pasquale, o prăjitură specifică Sfintelor Sărbători de Paști în Italia. Consistența seamănă mult cu cea a panettone-lui dar este diferit de acesta prin formă și prin glazura crocantă de migdale.

Aluatul este cam același în toată România. Ingredientele principale fiind făina, laptele, zahărul, ouăle, untul, drojdia, și pentru un gust mai plăcut se adaugă coji rase de lămâie sau/și portocale.

Din punct de vedere al formei, cozonacii pot fi drepți sau rotunzi, simpli sau împletiți. Din punct de vedere al umpluturii, deosebim cozonaci simpli sau umpluți.

Umplutura poate conține nucă, alune, mac, stafide, rahat turcesc, fructe zaharate (confiate), brânză dulce (așa numita pască pregătită de obicei de Paști), cacao, marmeladă sau combinații ale acestor ingrediente: nuci și mac, nuci și cacao, nuci și rahat, nuci, stafide și rahat, brânză dulce și stafide, etc.

De regulă, cozonacii împletiți nu au o umplutură propriu-zisă, ci doar bucățele de fructe confiate, nuci, rahat, stafide, înglobate în aluat.

Cozonacii se coc în cuptorul bine încălzit la început la temperatura de cca. 180° C, după ce au crescut și încep să se rumenească se dă focul mai încet (nu se deschide cuptorul!). După ce s-au scos din cuptor se lasa să se racească în tavă la caldură feriți de curent.

Specifici pentru zona Moldovei sunt cozonacii rotunzi și înalți (numiți babe), neumpluți, a căror compoziție conține până la 20 ouă, unt, coji rase de lămâie sau/și portocale și esență de rom și vanilie, uneori stafide.

Prepararea rețetelor de cozonac și de pască sunt incluse în tradiția creștina ca obiceiuri din Saptamana Mare. Joia Mare este ziua în care, de regulă, se prepară cele mai importante copturi pascale: pasca,cozonacii cu mac și nucă și babele coapte în forme speciale de ceramică.[1]

Referințe[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Obiceiuri din Săptamâna Mare. crestinortodox.ro.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Cozonac

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Cozonac