Aparatul cardiovascular
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Aparatul cardiovasculator/circulator este un sistem care cuprinde următoarele componente: inima, arterele mari şi arteriole, ramnificându-se în reţeaua capilară prin care se irigă ţesuturile şi organele. Legătura dintre vene şi artere se face prin capilare,care constituie sectorul circulator al schimburilor de gaze şi substanţe nutritive dintre sânge şi ţesuturi.
{{}}==Inima==
Inima, în greutate de 350 grame la un adult, are forma unui con cu vârful îndreptat în jos, iar baza corespunde marilor vase (venele cave, artera pulmonară, aorta). Este un organ muscular ai cărui pereţi au patru straturi:"pericardul"-sac fibros in care este adapostita inima , miocardul (muşchiul inimii), căptuşit în interior de endocard, iar la exterior de o membrană seroasă, epicardul. Pompa cardiacă are patru camere: atriul drept şi stâng cu pereţii subţiri-camerele de primire - şi ventriculul drept şi stâng cu pereţii mai groşi, care constituie pompa efectivă. Între cavităţi există orificii de comunicare dotate cu valvule, ca şi la ieşirea din inimă (artera pulmonară şi aorta). Buna funcţionare a aparatelor valvulare favorizează umplerea cu sânge a inimii în perioada de repaos (diastolă) şi propulsarea după contracţie în marea şi mica circulaţie. Inima este singurul organ muscular care se contractă ritmic, fără întrerupere, din viaţa embrionară până la moarte. Automatismul cardiac este asigurat de un centru specializat (nodul sinusal),de la care porneşte stimulul cardiac.
Funcţiile aparatului circulator sunt multiple: aprovizionarea organismului cu oxigen, substanţe nutritive, vitamine, hormoni şi eliminarea bioxidului de carbon, îndepărtarea diverselor reziduuri metabolice spre ficat (detoxificare) sau rinichi (excreţie).
 |
Acest articol legat de anatomie este un ciot. Poţi ajuta Wikipedia prin completarea lui! Vezi proiectele Biologie şi Medicină. |
