Comuna Lovrin, Timiș
| Lovrin | |||
| — Comună — | |||
|
|||
|
|
|||
| Țară | |||
| Județ | Timiș | ||
| Atestare documentară | 1466 | ||
|
|
|||
| Localități componente | Lovrin | ||
|
|
|||
| Guvernare | |||
| - Primar | Vasile Graur (PRM, PD-L în 2008, ales 2004) | ||
|
|
|||
| Suprafață | |||
| - Total | 57,63 km² | ||
|
|
|||
| Populație (2005) | |||
| - Total | 3,885 locuitori | ||
|
|
|||
| Cod poștal | 307250 | ||
|
|
|||
| Site: Primăria Lovrin | |||
|
|
|||
| Amplasarea în cadrul județului | |||
| modifică |
|||
Lovrin (germană Lowrin, maghiară Lovrin) este o comună în județul Timiș, Banat, România.
Cuprins |
Localizare [modificare]
Localitatea Lovrin este amplasată în partea de nord-vest a județului Timiș, la 47 km de municipiul Timișoara și 17 km est de orașul Sânnicolau Mare. Lovrinul este străbătut de DN6 care face legatura între cele două orașe, respectiv vama Cenad. Lovrin este un mic nod feroviar, la intersecția dintre trei linii feroviare. Legăturile din gara Lovrin sunt între Sânnicolau Mare și Timișoara, Nerău – Periam – Arad și Lovrin - Jimbolia.
Vecinii localității sunt: la nord satul Pesac (4 km pe drumul județean 594), la sud-est Șandra (circa 10 km pe DN6) și Bulgăruș (circa 8 km pe drumul comunal 20), la sud-vest Gottlob (5 km), la nord-vest Tomnatic (10 km) și Sânnicolau Mare.
Istorie [modificare]
Localitatea Lovrin a fost atestată documentar în 1466 cu numele de Loránthalma. Mai târziu a fost cunoscută și sub numele de Lorant sau Lorantfalva. În anul 1529 a fost jefuită de turci, fapt care a determinat refugierea populației pentru o perioadă. În anul 1564 localitatea este consemnată ca proprietate privată a episcopului de Cenad. Ea începuse să fie repopulată și era locuită de sârbi care se mai aflau aici și în anul 1582. A urmat din nou o perioadă de declin, așezarea fiind aproape părăsită. Repopularea a avut loc de această dată abia după 1760. Atunci Lovrin-ul făcea parte din districtul Chichinda Mare și se supunea administrației militare care se instaurase în Banat după alungarea turcilor în 1717. Au venit aici primii coloniști bulgari, care i-au schimbat numele în Lovrinac.
Între 1785-1792 sunt consemnate primele colonizări germane, cu șvabi bănățeni aduși din Cenad și alte localități bănățene. Aceștia au primit numeroase privilegii față de populațiile băștinașe, motiv pentru care comunitățile de sârbi și bulgari au fost nevoite să plece.
În 1792, Lovrinul, împreună cu Gottlob, au fost făcute cadou de către împăratul Leopold al II-lea generalului Anton Lipthay, pentru merite deosebite în luptele împotriva turcilor. Generalul Liptay și-a construit aici un castel care-i poartă și astăzi numele. Majoritatea germană s-a păstrat până la reforma agrară din 1945. După 1989-1991 majoritatea dintre cei rămași au emigrat, locul lor fiind luat de populația română.
Politică [modificare]
Primarul comunei, Vasile Graur, face parte din PD-L iar viceprimarul din PD-L. Consiliul Local este constituit din 13 consilieri, împărțiți astfel:
| Partid | Consilieri | Componența | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul România Mare | 5 | |||||||||
| Alianța Dreptate și Adevăr (2 PD) | 2 | |||||||||
| Partidul Social Democrat | 2 | |||||||||
| Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat | 2 | |||||||||
| Partidul Conservator (PUR) | 1 | |||||||||
| Independenți | 1 | |||||||||
Economie [modificare]
Lovrinul este unul din cele mai mari sate din județul Timiș, cu rol polarizator, de servire și influențare a satelor din jur, cu funcții agro-industriale și o clară evoluție urbană.[1]
Personalități locale [modificare]
- baronul Liptay Béla (1882-1974): cercetător științific.
- Richard Bartzer (n. 1926) compozitor și orchestrator de muzică ușoară.
- Annemarie Podlipny-Hehn (n. 1938) scriitoare, istoric și critic de artă.
- Ilse Hehn (n. 1943), artistă plastică, fotografă, traducătoare și scriitoare de limba germană.
- Richard Wagner (n. 1952) scriitor și publicist de limbă germană.
Note [modificare]
- ^ Ioan Munteanu, Timiș. Monografie, Editura Marineasa, 1998 ISBN 973-9496-68-7, p. 123
Legături externe [modificare]
- http://www.lovrin.ro/
- http://www.lovrin.de Sit german dedicat Lovrinului
- Despre Lovrin pe situl Banaterra
- Anuarul Socec al României Mari, 1924-1925 - de la Biblioteca Congresului S.U.A.