Comuna Cenad, Timiș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Cenad
—  Comună  —
Stema Cenad
Stemă
46°08′02″N 20°34′60″E / 46.13389°N 20.58333°E / 46.13389; 20.58333 Coordonate: longitude seconds >= 60

Țară  România
Județ Timiș

SIRUTA 156259

Localități componente Cenad

Guvernare
 - Primar Crăciun Nicolae (PD, ales 2004)

Suprafață
 - Total 84,91  km²

Populație (2011)[1][2]
 - Total 4.207 locuitori
 - Densitate 50,92 loc./km² 
 - Recensământul anterior, 2002 4.249 locuitori

Cod poștal 307095

Site: Primăria Cenad

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Cenad (maghiară Csanád, Németcsanád, Ócsanád, Marosvár, Nagycsanád, germană Tschanad, Gross-Tschanad, Alttschanad, Maroschburg, sârbă Čanad, latină Urbs Morisena, în trad. "Cetatea Mureșului") este o comună în județul Timiș, situată la 46°7'60 latitudine nordică, la 20°34'60 longitudine estică și la o altitudine de 84 m deasupra nivelului mării. Are o suprafață de 10 251,73 ha, respectiv 102,5 km2 (2002).

În trecut existau două localități diferite, Cenad și Cenadu Vechi (numit și Cenadu German). Cele două localități s-au unit în perioada interbelică.

Cenadul este înfrățit cu localitatea Apátfalva din Ungaria. În data de 20 octombrie 2002 s-a deschis aici Vama Cenad (Punctul de trecere a frontierei Cenad - Kiszombor) între România și Ungaria.

Istoria[modificare | modificare sursă]

În această localitate, numită în documentele medievale „Urbs Morisena”, se află vestigiile mănăstirii „Sf.Ioan Botezatorul”, existentă în 1002, cea mai veche așezare monastică cunoscută în Banat și printre cele mai vechi din țară, desființată la începutul sec.XI de către regele maghiar Ștefan I și înlocuită cu o mănăstire benedictină. Aici a trait intre 1038 si 1046 preotul nascut in Venetia si canonizat sub numele de San Gerard de Cenad.

De asemenea, aici ia ființă, în 1020, prima școală de pe teritoriul țării noastre,[3] limba de predare fiind latina.

Tot în Cenad se pastrează, de asemenea, vestigiile „Cetății Marisena” („Cenadului”).

Populația (evoluție istorică)[modificare | modificare sursă]

Recensământul[1] Structura etnică
Anul Populația Români Germani Maghiari Sârbi Romi Alte etnii
1880 6.982 2.074 3.166 128 1.495 - 6
1900 7.389 2.246 3.244 211 1.583 - 1
1930 7.236 2.120 2.985 655 1.216 227 22
1977 5.022 2.023 1.419 682 654 229 10
1992 3.991 2.304 83 734 401 450 18
2002[2] 4.263 2.812 48 677 266 371 89

Politică[modificare | modificare sursă]

Primarul comunei, Nicolae Crăciun, face parte din PD iar viceprimarul din PNL. Consiliul Local este constituit din 13 consilieri, împărțiți astfel:

    Partid Consilieri Componența consiliului
  Alianța Dreptate și Adevăr (6 PD și 2 PNL) 8                
  Partidul Social Democrat 2                
  Partidul România Mare 1                
  Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat 1                
  Uniunea Democrată Maghiară din România 1                

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

 * Biserica Romano-Catolică (1871)
 * Biserica Greco-Catolică (1911)
 * Biserica Ortodoxă Română (1880)
 * Biserica Ortodoxă Sârbă (1773)
 * Mănăstirea Morisena (2003)


Demografie[modificare | modificare sursă]


Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Cenad

     Români (63.39%)

     Maghiari (12.36%)

     Romi (12.33%)

     Sârbi (6.39%)

     Necunoscută (4.3%)

     Altă etnie (1.21%)


Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Cenad

     Ortodocși (61.46%)

     Romano-catolici (17.85%)

     Penticostali (2.59%)

     Greco-catolici (5.89%)

     Ortodocși sârbi (6.44%)

     Necunoscută (4.32%)

     Altă religie (1.42%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cenad se ridică la 4.207 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 4.249 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (63,39%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (12,36%), romi (12,34%) și sârbi (6,39%). Pentru 4,3% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (61,47%), dar există și minorități de romano-catolici (17,85%), ortodocși sârbi (6,44%), greco-catolici (5,89%) și penticostali (2,59%). Pentru 4,33% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[4]

Personalități[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populaţia stabilă după etnie – judeţe, municipii, oraşe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Bălan, Șt.; Mihăilescu, N. Șt. - Istoria științei și tehnicii în România, date cronologice, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1985, p. 32.
  4. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populaţia stabilă după religie – judeţe, municipii, oraşe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 

Referințe[modificare | modificare sursă]