Comuna Cenad, Timiș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Cenad
—  Comună  —
Stema Cenad
Stemă
46°08′02″N, 20°34′60″E

Țară  România
Județ Timiș

Localități componente Cenad

Guvernare
 - Primar Crăciun Nicolae (PD, ales 2004)

Suprafață
 - Total 84,91  km²

Populație (2005)
 - Total 4,324 locuitori
 - Densitate 50,92 loc./km² 

Cod poștal 307095

Site: Primăria Cenad

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Cenad (maghiară Csanád, Németcsanád, Ócsanád, Marosvár, Nagycsanád, germană Tschanad, Gross-Tschanad, Alttschanad, Maroschburg, sârbă Čanad, latină Urbs Morisena, în trad. "Cetatea Mureșului") este o comună în județul Timiș, situată la 46°7'60 latitudine nordică, la 20°34'60 longitudine estică și la o altitudine de 84 m deasupra nivelului mării. Are o suprafață de 10 251,73 ha, respectiv 102,5 km2 (2002).

În trecut existau două localități diferite, Cenad și Cenadu Vechi (numit și Cenadu German). Cele două localități s-au unit în perioada interbelică.

Cenadul este înfrățit cu localitatea Apátfalva din Ungaria. În data de 20 octombrie 2002 s-a deschis aici Vama Cenad (Punctul de trecere a frontierei Cenad - Kiszombor) între România și Ungaria.

Cuprins

Istoria [modificare]

În această localitate, numită în documentele medievale „Urbs Morisena”, se află vestigiile mănăstirii „Sf.Ioan Botezatorul”, existentă în 1002, cea mai veche așezare monastică cunoscută în Banat și printre cele mai vechi din țară, desființată la începutul sec.XI de către regele maghiar Ștefan I și înlocuită cu o mănăstire benedictină. Aici a trait intre 1038 si 1046 preotul nascut in Venetia si canonizat sub numele de San Gerard de Cenad.

De asemenea, aici ia ființă, în 1020, prima școală de pe teritoriul țării noastre,[1] limba de predare fiind latina.

Tot în Cenad se pastrează, de asemenea, vestigiile „Cetății Marisena” („Cenadului”).

Populația [modificare]

Recensământul[1] Structura etnică
Anul Populația Români Germani Maghiari Sârbi Romi Alte etnii
1880 6.982 2.074 3.166 128 1.495 - 6
1900 7.389 2.246 3.244 211 1.583 - 1
1930 7.236 2.120 2.985 655 1.216 227 22
1977 5.022 2.023 1.419 682 654 229 10
1992 3.991 2.304 83 734 401 450 18
2002[2] 4.263 2.812 48 677 266 371 89

Structura populației după religie [modificare]

  • ortodoxă - 2 995;
  • romano-catolică - 955;
  • greco-catolică - 136;
  • reformată - 22;
  • evanghelică lutherano-sinodo-presbiteriană - 2;
  • creștină de rit vechi - 2;
  • baptistă - 19;
  • penticostală - 99;
  • adventistă de ziua a șaptea - 11;
  • altă religie - 1;
  • nedeclarată - 2.
  • total populație: 4 249;

Politică [modificare]

Primarul comunei, Nicolae Crăciun, face parte din PD iar viceprimarul din PNL. Consiliul Local este constituit din 13 consilieri, împărțiți astfel:

    Partid Consilieri Componența consiliului
  Alianța Dreptate și Adevăr (6 PD și 2 PNL) 8                
  Partidul Social Democrat 2                
  Partidul România Mare 1                
  Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat 1                
  Uniunea Democrată Maghiară din România 1                

Obiective turistice [modificare]

 * Biserica Romano-Catolică (1871)
 * Biserica Greco-Catolică (1911)
 * Biserica Ortodoxă Română (1880)
 * Biserica Ortodoxă Sârbă (1773)
 * Mănăstirea Morisena (2003)

Personalități [modificare]

 * Gheorghe Galetin (n.1933), muzicolog, folclorist, instrumentist, dirijor 
 * Ioan Hațegan (n. 1949), istoric român.
 * Carol Telbisz (1853–1914), primar al Timișoarei între 1885–1914

Legături externe [modificare]

Vezi și [modificare]

Note [modificare]

  1. ^ Bălan, Șt.; Mihăilescu, N. Șt. - Istoria științei și tehnicii în România, date cronologice, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1985, p. 32.

Referințe [modificare]