Om

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Om
Fosilă: 0.195–0 mln. ani în urmă
Pleistocen – prezent
Human.svg
Imagine a unui bărbat și a unei femei (Sondele spațiale Pioneer 10 și 11)
Stare de conservare
Status iucn3.1 LC ro.svg
Risc scăzut (lc) (IUCN 3.1)[1]
Clasificare științifică
Domeniu: Eukaryota
Regn: Animalia
Subregn: Eumetazoa
Supraîncrengătură: Deuterostomia
(neclasificat): Bilateria
Încrengătură: Chordata
Subîncrengătură: Vertebrata
Infraîncrengătură: Gnathostomata
Supraclasă: Tetrapoda
Clasă: Mammalia
Subclasă: Theria
Infraclasă: Placentalia
Supraordin: Euarchontoglires
Ordin: Primates
Subordin: Haplorrhini
Infraordin: Simiiformes
Parvordin: Catarrhini
Suprafamilie: Hominoidea
(neclasificat): Euarchonta
Familie: Hominidae
Subfamilie: Homininae
Trib: Hominini
Subtrib: Hominina
Gen: Homo
Specie: H. sapiens
Nume binomial
Homo sapiens
Linnaeus, 1758
Nume trinomial
Homo sapiens sapiens
Linnaeus, 1758
Subspecii
Homo Sapien range.png
Răspândirea Homo sapiens (verde)
Hábitat homo sapiens.PNG

     Populație numeroasă

     Populație scăzută

     Populație nulă
sau extrem de scăzută

Sinonime

Omul (Homo sapiens sau Homo sapiens sapiens) este unicul membru existent din clada Hominini, o ramură a familiei Hominidae caracterizată prin postura verticală și locomoție bipedă; dexteritate manuală și utilizare avansată a uneltelor; și în general posesori ai celui mai complex creier și structură a organizării societății.[3][4] Biologii consideră că toți oamenii de azi sunt membri ai aceleiași subspecii numite Homo sapiens sapiens. Generic, oamenii sunt denumiți „rasa umană” sau „omenirea”, iar membrii săi sunt cunoscuți ca „oameni” sau „ființe umane”.

Istoria speciei[modificare | modificare sursă]

Umanitatea modernă (nu cea contemporană) este, măcar în parte, contemporană cu H. sapiens fossilis. Ipoteza unei succesiuni cronologice între cele două specii s-a născut din situația specială europeană. Într-adevăr, H. sapiens sapiens pătrunde în Europa cândva în jurul anului 40.000 î.Hr. Dar originile sale se plasează în grupul din Orientul Apropiat (Qafzeh, Tabun, Skhul etc.), aflat mai aproape de H. s. sapiens decât de neanderthalienii europeni. Evoluția în timp a oamenilor moderni duce la apariția raselor moderne - un fenomen relativ recent, poate chiar de la sfârșitul paleoliticului, și reprezentând ultima formă de adaptare biologică a ființei umane la mediu. Rasele actuale sunt deosebite anatomic, uneori foarte evident. Numai amănuntele biologice cu rol adaptativ sunt cele care dau un aspect diferit raselor (de ex., tendința corpurilor umane de compactare în zonele reci, pentru a limita pierderea de căldură, respectiv alungirea membrelor pentru un efect invers, accentuarea țesuturilor adipoase pentru menținerea umidității, apariția pliului ocular pentru protejarea globului ocular etc.). Potențialul intelectual este identic, iar apartenența raselor la o singură specie este demonstrată de posibilitatea metisajului.

,,Omul Vitruvian,de Leonardo da Vinci

La nivel anatomic înregistrăm evoluții în parte paralele ale diferitelor tipuri; în general, ele au o talie mai mare (Cro-Magnon = 1,80 m, Grimaldi = 1,80 - 1,95 m) sau mai mică (Combe-Capelle = 1,63 m, Chancelade = 1,60 m), dar în ambele cazuri capacitatea craniană este mare (Cro-Magnon = 1600 cm³, Chancelade = 1710 cm³).

Succesiunea tipurilor pare să fie: Combe-Capelle (perigordian inferior) → Cro-Magnon (aurignacian) → Chancelade (magdalenian). Alte exemple relevante sunt Paviland, Solutré, Laugerie-Basse, Grimaldi, Predmosti, Obercassel. Dar practic fiecare regiune a lumii a dat la iveală resturi ale lui H. s. sapiens.

Creier de Homo sapiens

Principalele achiziții culturale din paleolitic pot fi ordonate pe mai multe paliere. La nivel tehnologic asistăm la diversificarea tradițiilor tehnologice și a tipologiilor; începând cu nivelul paleoliticului superior evoluția uneltelor începe să fie în bună măsură regionalizată. Alături de utilajul litic (de piatră), capătă o pondere deosebită utilajul din os și corn sau fildeș; din aceste materiale (foarte probabil utilizate și înainte, dar în proporție mai mică) se produc unelte mai eficiente (de tipul harpoanelor și vârfurilor de suliță). Dar poate ceea ce este mai important este faptul că apare prima unealtă care multiplică forța umană - propulsorul. Acesta practic mărește distanța loviturii eficace de suliță, ceea ce atrage după sine o vânătoare mai eficientă. La nivel cultural principala achiziție este apariția artei. Complexitatea acesteia reprezintă separarea clară a omului modern de toți predecesorii săi.

Schelet de Homo sapiens

Originea speciei umane[modificare | modificare sursă]

Conform studiilor evoluționiste, cele mai apropiate rude actuale ale omului (specii care se întâlnesc astăzi pe Pământ, deci nu specii fosile) sunt două specii de cimpanzeu Pan troglodytes ("cimpanzeul obișnuit") și Pan paniscus ("cimpanzeul pitic" sau "Bonobo"). Alte rude apropiate actuale sunt urangutanii și gorilele. Biologii au comparat o secvență de perechi de bază ADN de la oameni și cimpanzei și au estimat o diferență totală genetică de circa 5 % [1]. Se presupune că rasa umană s-a despărțit dintr-un strămoș comun cu al cimpanzeului acum 5 milioane de ani. O linie a mers spre umanizare și o altă linie a dus la cimpanzei. Totuși, rapoarte recente, folosind date obținute de la un craniu uman în vârstă de 7 milioane de ani, indică despărțirea de alte hominide mult mai devreme. Unii oameni de știință încearcă să includă cimpanzeii în genul Homo, dar aceasta este deocamdată o părere minoritară în cadrul comunității științifice.

Diferite grupuri religioase au ridicat o serie de obiecții la teoria evoluției umanității dintr-un strămoș comun cu cel al hominidelor. Vezi creaționism și evoluție pentru câteva puncte de vedere contradictorii.

Evoluția speciei umane[modificare | modificare sursă]

Arborele filogenetic al hominidelor[modificare | modificare sursă]

Adaptare pentru tabel cu mici adăugiri a schemei lui Ian Tattersall (2001), modificat de Sylvie Daoudal (2002)

Milioane ani
Acual homo sapiens sapiens
.
1
{Specii actuale de gorile și cimpanzei}
''Homo sapiens sapiens''
(Lumea întreagă)
.
Linie
evolutivă
ce duce
spre
gorilele
și
cimpanzeii
actuali
Homo neandertalensis
(Europa și Asia de est)
.
??
↑↑
Homo heidelbergensis
(Lumea veche)
.

Homo antecessor
(Spania)
Homo erectus
(Asia de est)
.
2
??
↑↑
Homo ergaster (pre erectus)
(Africa de est)
Paranthropus robustus
(Africa de sud)
Paranthropus boisei
(Africa de est)
.
.

?
Homo habilis
(Africa subsahariană)
↑↑
3
Homo rudolfensis
(Africa de est)
.
.
??
↑↑
Australopithecus africanus
(Africa de sud)
Australopithecus garhi
(Etiopia)

Paranthropus aethiopicus
(Africa de est)

?
4
Australopithecus bahrelghazali
(Ciad)

?
↑↑?
↑↑↑
Australopithecus afarensis
(Etiopia, Tanzania)
HOMINIZI
5
.
↑↑
?↑
Australopithecus anamensis
(Kenia)
Australopithecus ramidus
(Etiopia)

?
6
↑↑
??
Ardipithecus ramidus
(Etiopia)
.

?
Orrorin tugenensis
(Kenia)
?
7
.


?

?

Sahelanthropus tchadensis
(Ciad)

↑↑
??
Mari maimuțe primitive strămoșii gorilelor, cimpanzeilor {și oamenilor}

Notă

Între acolade {...} se află text adăugat față de original

Evoluția speciei umane prezentată de Crăciun T. în Dicțonar de Biologie, 1989[modificare | modificare sursă]

Propliopithecus
Pongidae
-
Maimuțe actuale mari
Hominidae
Australopitecus
-
-
-
Homo neandertaliensis
-
-
-
Homo habilis
Homo erectus
Pitecantropii
-
Omul de Crō Magnion
Homo sapiens

Genealogia omului după D. C. Johanson și T. D. White 1979, din Crăciun 1989[modificare | modificare sursă]

Australopitecus afarensis
Australopitecus africanus
Australopitecus robustus
-
Homo habilis→ →
Homo erectus
Homo sapiens

Notă

Casete cu fond verde
Linia principală de evoluție
Casete cu fond verde închis
Linie evolutivă ce în final va eșua
Casetă cu fond roșu
Ramuri cu evoluție eșuată

Evoluția speciei umane după....[modificare | modificare sursă]

Human-phylo-tree.png

Evoluția speciei umane după ...[modificare | modificare sursă]


Habitate[modificare | modificare sursă]

Cei 7 miliarde de oameni (2012) locuiesc pe Pământ, cu două sau trei excepții constând în echipajele de pe Stația Spațială Internațională sau alte misiuni spațiale. Între 1969 și 1974, până la două persoane au petrecut simultan perioade de timp pe Lună. Numărul persoanelor care au călătorit în spațiu este în creștere. Înainte de 1961 toți oamenii au fost reținuți pe Pământ; primul om care a călătorit în spațiu a fost Yuri Gagarin.

Majoritatea omenirii (61 %) locuiește în regiunile asiatice. Restul oamenilor locuiesc în Americi (14 %), Africa (13 %) și Europa (12 %) precum și în numeroase insule din Oceania.

În jur de 2,5 miliarde de oameni locuiesc în mediul urban. Se crede că în secolul XXI urbanizarea va crește dramatic. Problemele oamenilor în orașe sunt diversele tipuri de poluare, criminalitatea și sărăcia, în special în suburbii.

Fiind una dintre cele mai răspândite specii de mamifere, specia umană este și cea mai diversă în privința habitatului: oamenii trăiesc pe toate continentele, în funcție de climat.

Din punct de vedere istoric așezările umane au fost organizate și extinse în apropierea resurselor naturale, cum sunt apa, terenul fertil pentru agricultură și resursele de vânat. În multe locuri, datorită unui comerț dezvoltat, acești factori au azi o relevanță scăzută pentru dezvoltarea sau declinul așezării.

Păreri ale oamenilor de știință[modificare | modificare sursă]

Părerea lui Carl Linné[modificare | modificare sursă]

În „Sistematis naturae” din 1735 Linné:

  • stabilește denumirea speciei Homo sapiens;
  • așază omul în ordinul Primate alături de antropomorfe, fără a gândi la originea lor comună (Linné era fixist);
  • întroduce două specii în ordinul Primate. Una dintre specii este omul, denumit conform nomenclaturii binare Homo sapiens, iar a doua cuprinde antropomorfele, nunmite Homo silvestris;
  • stabilește patru rase pentru oameni: Homo europeus, Homo americanus, Homo asiaticus și Homo afrcanus. Fiecare dintre ele are trăsături diferite și temperamente diferite.

Harta distribuirii populațiilor băștinașe după culoarea pielii de Renato Biasutti efectuată înainte de 1940[modificare | modificare sursă]

Harta distribuirii populaţiei băştinaşe după culoare, Renato Biasutti, 1940.

Elementele componente ale corpului omenesc[5][modificare | modificare sursă]

Corpul unei persoane de ca. 68 kg conține următoarele elemente (aproximativ):

Tipuri umane[modificare | modificare sursă]

Activități specifice omului[modificare | modificare sursă]

Omul se distinge printr-o serie de facultăți deosebite, neîntâlnite la nicio altă viețuitoare de pe Pământ:

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Global Mammal Assessment Team (2008). „Homo sapiens”. Lista roșie a speciilor periclitate IUCN. Versiunea 2013.2. International Union for Conservation of Nature. http://www.iucnredlist.org/details/136584. Accesat la 6 aprilie 2014. 
  2. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru ref-urile numite msw3
  3. ^ Goodman M, Tagle D, Fitch D, Bailey W, Czelusniak J, Koop B, Benson P, Slightom J (1990). „Primate evolution at the DNA level and a classification of hominoids”. J Mol Evol 30 (3): 260–266. doi:10.1007/BF02099995. PMID 2109087. 
  4. ^ Hominidae Classification”. Animal Diversity Web @ UMich. http://animaldiversity.ummz.umich.edu/site/accounts/classification/Hominidae.html. Accesat la 25 septembrie 2006. 
  5. ^ The New York Times Almanac 2011, Ed. John W. Wright, Penguin Reference, 2010

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Crăciun, T., Crăciun, Luana-Teodora, Dicționar de Biologie Ed. Albatros, București, 1989.
  • Freeman, Scott; Jon C. Herron, Evolutionary Analysis (4th ed.) Pearson Education, Inc., 2007. ISBN 0-13-227584-8 pages 757–761.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Wikispecies
Wikispecies conține informații legate de Om
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Om
Wikicitat
La Wikicitat găsiți citate legate de Om.