Orșova

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Acest articol se referă la un oraș din România. Pentru un râu, vedeți râul Orșova. Pentru alte sensuri, vedeți Orșova (dezambiguizare).
Orșova
—  Municipiu  —
Vedere panoramică spre Orșova
Stema Orșova
Stemă
Orșova se află în România
{{{alt}}}
Orșova
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 44°43′31″N 22°23′46″E / 44.72528°N 22.39611°E / 44.72528; 22.3961144°43′31″N 22°23′46″E / 44.72528°N 22.39611°E / 44.72528; 22.39611

Țară  România
Județ Mehedinți

SIRUTA 110063

Guvernare
 - Primar Ion Manea (USL,02012)

Populație (2011)[1][2]
 - Total 10.441 locuitori
 - Recensământul anterior, 2002 12.965 locuitori

Site: Primăria Orșova

Poziția localității Orșova

Orșova (în germană Orschowa, în maghiară Orsova, în sârbă Оршава, în latină Dierna) este un municipiu în județul Mehedinți, Banat, România. Este situat pe malul lacului de acumulare "Porțile de Fier I" de pe Dunăre, în zona de vărsare a râului Cerna în Dunăre. La recensământul din 2002, populația orașului era de 12.967 locuitori.

Ca urmare a realizării lacului de acumulare Porțile de Fier, vechea vatră a orașului a fost inundată în 1970, iar populația a fost strămutată pe un nou amplasament, incluzând terasele Dunării și ale Cernei și versantul de sud al Munților Almăjului, unde s-a construit un oraș complet nou (1966-1971), care a înglobat și satele Jupalnic, Tufari și Coramnic.

Localizare[modificare | modificare sursă]

Localități vecine: Municipiul Drobeta Turnu Severin, la 35 km spre Craiova, comuna Topleț la cca. 8 km pe drumul spre Timișoara, comuna Eșelnița la 5 km spre Moldova Nouă. Peste Dunăre, în Serbia, se găsește localitatea Tekija.

Istoric[modificare | modificare sursă]

  • A făcut parte din provincia romană Dacia, romanii construind aici un castru, Dierna. În arealul localității au fost descoperite urmele așezării daco-romane Dierna, ridicată la rang de municipiu în anul 193.
  • Subiect de dispută între principele muntean Litovoi și Regatul Ungariei, localitatea rămâne o vreme în posesia domnitorilor munteni, trecând însă o dată cu numirea lui Iancu de Hunedoara, ca ban al Severinului, în posesie maghiară.
  • În anul 1524, cetatea Orșova (inclusiv localitatea) a fost cucerită de turci și stăpânită de aceștia până în anul 1688. Din anul 1664, Orșova a devenit centru administrativ al unui sangeac.
  • În anul 1688,localitatea a fost cucerită de austrieci iar în 1768 a devenit sediul unui garnizoane de graniță austriece atacată și distrusă în 1819 de Tudor Vladimirescu în urma unui incident de graniță româno-austriac.
  • În anul 1916, așezarea a fost eliberată de armata română, pentru ca la 1 decembrie 1918 să revină României în regiunea Banat.
  • În anul 1923 a fost declarată oraș.
  • Cu ocazia reformei administrative din anul 1968 face parte din județul Mehedinți

Cele mai importante momente din istoria Orșovei[3][modificare | modificare sursă]

Orșova în Harta Iosefină a Banatului, 1769-72

Paleoliticul superior – primele urme de locuire ale omului în zona Orșovei (Cazanele Dunării , Cuina Turcului și Băile Herculane, Peștera Hoților.

Epipaleolitic (10.000 – 8.000 î.C. ) primele unelte agricole din zonă și primele manifestări de artă ale omului.

Neolitic - bronz (5.500 – 2.200 î.C. și 2.200 – 1.200 î.C.) primele urme de locuitori.

Sec.I î.C. - este posibilă existența unei cetăți dacice în zonă.

100 – Se construiește (pe malul opus) drumul roman din Defileul Dunării (cu Tabula Traiana) și canalul roman de la Sip, .

101 – Cucerirea romană; se înființează localitatea Dierna, printre primele centre daco-romane din noua provincie a Imperiului Roman. Centru meșteșugăresc și punct vamal.

157 – o inscripție atestă prima dată epigrafic numele orașului sub numele de Tisierna.

193-211 - Împăratul Septimius Severus ridică Dierna la rangul de Municipiu.

Sfârșitul sec. III – sec. IV - Este construit castrul roman târziu. Tot în această perioadă sunt atestați primii creștini în localitate.

Sec. IV – VI – Dierna-Zernes este restaurată de romani, apoi de bizantini.

Sec. X – Cetatea Urscia este centrul politic și militar al voievodului Glad.

1366 – Regele Ludovic cel Mare proclamă Orșova “Cetate Regească”.

1524 – Turcii cuceresc cetatea Orșovei.

1660 – Orșova este stăpânită de otomani, este reședință de sandjeac; localitatea civilă este un sat de pescari și de agricultori.

1739 – 1740 - pentru a stăpâni Orșova, turcii construiesc “Canalul Cernei” (~ Diernei).

1790 – prin pacea de la Sistov, Orșova trece în componența Austriei.

1772 – 1870 – Orșova face parte din "Regimentul grăniceresc".

1829 – se termină lucrările la șoseaua Caransebeș – Orșova.

1830 – Orșova devine însemnat punct în navigația pe Dunăre, sediul unor agenții de navigație.

1834 – 1846 – se construiește șoseaua de pe malul stâng al Defileului Dunării.

1849 – la Orșova este îngropată coroana Ungariei de către revoluționarii ce trec în Imperiul Otoman. Coroana a fost găsită abia în anul 1853, pe locul respectiv înălțându-se "Capela Coroanei".

1853 – se înființează oficiul telegrafic.

1866 – prima circumscripție medicală.

1873 – Orșova este inclusă în Județul Severin din Provincia Banat. Localitatea dispune de judecătorie, pretură, notariat pentru nevoile locuitorilor din zonă.

1877 – Orșova primește dreptul la două târguri săptămânale și doua anuale (1 mai și 17 septembrie).

1878 – se termină lucrările la calea ferată Timișoara – Orșova, legată de calea ferată Timișoara – Budapesta și Vârciorova – București. Primul tren sosește în Orșova la 11 ianuarie 1878, iar la 19 mai 1878 prin gara imperială de graniță de aici începe circulația normală a trenurilor.

1890–1896 au loc lucrările de regularizare a șenalului navigabil al Dunării, se înființează un șantier de reparații navale, se construiește paralel portul de mărfuri “Coroana” legat prin cale ferată de gară și printr-o conductă de rafinăria de petrol din zona gării. O parte a portului din zona orașului primește statutul de "Port liber".

1916 (august – noiembrie) - bătăliile armatei române de la Alion și Cerna, conduse în prima parte de generalul–erou Ioan Dragalina.

1919 (5 mai) - Armata Română intră în Orșova, integrată apoi definitiv în România.

1923 – Orșova primește statutul de oraș.

1944 (26-28 august) - lupte de eliberare a Orșovei din al doilea război mondial; luptele continuă până la 30 august 1944 pentru eliberarea defileului Orșova – Severin; în luna septembrie 1944 au loc luptele de apărare a Defileului Dunării în fața inamicului ce declanșase ofensiva de-a lungul întregului defileu.

1954 – prin noua împărțire administrativă, Orșova devine centru de raion în regiunea Banat (între anii 1950 – 1954, datorită conflictului cu Jugoslavia, centrul de raion a fost stabilit la Mehadia) dispunând de toate instituțiile administrative și politice de rigoare.

1968 – prin împărțirea administrativ-teritorială din februarie 1968, Orșova este inclusă pentru prima oară în județul Mehedinți, pierzând o serie de instituții: judecătoria, notariatul, agențiile de navigație.

1966 – 1974 - are loc strămutarea orașului ca urmare a construirii sistemului hidrotehnic și de navigație “Porțile de Fier”; în componența noului oraș intră și satele Jupalnic, Tufări, Coramnic.

1990 (noiembrie) - orașul primește statut de municipiu.

Actualul oraș nu se află pe vatra orașului vechi, deoarece acesta a fost mutat mai sus față de nivelul Dunării, în prima parte a anilor '70, odată cu umplerea lacului de acumulare format de barajul de la hidrocentrala Porțile de Fier I.

Orşova vara
Orşova iarna

Economie[modificare | modificare sursă]

Industria extractivă este reprezentată prin exploatări de bentonit, de crom, granit și balast. Principalele industrii dezvoltate la nivelul orașului sunt: industria energetică, construcții de nave fluviale, industria constructoare de motoare, generatoare și transformatoare electrice, industria de prelucrare a minereurilor neferoase (feldspat, azbest, cuarț, talc) și de prelucrare a lemnului, industria textilă.

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

Relieful Orşovei
  • Mănăstirea Sfânta Ana, Orșova
  • Biserica Catolica, Orșova
  • Capul lui DECEBAL REX
  • Clisura Dunarii
  • Golful Dunarii
  • Barajul Portile de Fier 1

Descrierea stemei[modificare | modificare sursă]

Stema municipiului Orșova se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite. În câmp albastru, se află o cetate crenelată cu poartă, de argint; cetatea este amplasată pe o insulă verde, între 2 munți de argint. Totul este plasat pe valuri de argint peste care broșează o ancoră neagră. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu 5 turnuri crenelate.

Semnificațiile elementelor însumate:

Munții simbolizează relieful zonei.

Cetatea face referire la străvechea cetate Dierna.

Ancora semnifică faptul că așezarea este port la fluviul Dunărea.

Coroana murală cu 5 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu.

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a municipiului Orșova

     Români (86.9%)

     Romi (1.09%)

     Cehi (1.27%)

     Necunoscută (8.39%)

     Altă etnie (2.32%)



Circle frame.svg

Componența confesională a municipiului Orșova

     Ortodocși (83.57%)

     Romano-catolici (4.88%)

     Necunoscută (8.61%)

     Altă religie (2.92%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Orșova se ridică la 10.441 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 12.965 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (86,91%). Principalele minorități sunt cele de cehi (1,27%) și romi (1,09%). Pentru 8,4% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (83,57%), cu o minoritate de romano-catolici (4,88%). Pentru 8,62% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[4]

Evoluția populației la recensăminte:


Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Sinteza datelor a fost scrisă de prof Constantin Juan si prezentată la un seminar istoric.
  4. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Orșova