Județul Sălaj

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare


Sălaj
—  Județ  —
Stema Sălaj
Stemă

Țară  România
Regiune Nord-Vest

Reședință Zalău
Localități componente municipii
orașe
Comune

Guvernare
 - Președintele Consiliului Județean Tiberiu Marc (USL)
 - Prefect Ionel Ciunt

Suprafață
 - Total 3.864  km²

Populație (2011)
 - Total 217,895 locuitori
 - Densitate 56.4 loc./km² 
 - Locul după populație 40

Prefix telefonic 60
Indicativ autovehicule SJ

Site: [1]

Harta României cu județul Sălaj indicat
Harta României cu județul Sălaj indicat

Sălaj este un județ în regiunile Crișana și Transilvania, în nord-vestul României. Reședința județului este municipiul Zalău.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Județul Sălaj este așezat în partea de Nord-Vest a României și se suprapune pe cea mai mare parte a zonei de legătură dintre Carpații Orientali și Munții Apuseni, cunoscută sub denumirea de Platforma Someșană.

Județul este traversat de Calea ferată Carei–Zalău, Calea ferată Dej–Jibou–Zalău, Calea ferată Jibou–Baia Mare, Drumul european E81 și Autostrada Transilvania.

Suprafață[modificare | modificare sursă]

Județul se întinde pe 3864,4 km2, ceea ce reprezintă 1,6% din suprafața țării.

Vecini[modificare | modificare sursă]

Județul Sălaj se învecinează la nord cu Satu Mare și Maramureș, la vest și sud-vest cu Bihor iar spre sud, sud-est și est cu județul Cluj.

Relief[modificare | modificare sursă]

Din punct de vedere geografic, județul Sălaj este o zonă de dealuri și depresiuni situate pe cursul văilor Almașului, Agrijului, Someșului, Crasnei si Barcăului. Zona montană este reprezentată în partea de Sud-Vest prin două ramificații nordice ale munților Apuseni: culmile Meseșului cu Vârful Măgura Priei (996 m.) și Plopișului. Depresiunile au o largă răspândire pe teritoriul județului și reprezintă importante zone agricole de concentrare a așezărilor.

Hidrografie[modificare | modificare sursă]

Principala caracteristică a rețelei hidrografice a Sălajului este relativa uniformitate a repartiției râurilor pe întregul teritoriu, cu o foarte slabă prezență a rețelei lacustre naturale, dar cu apariția din ce în ce mai des a lacurilor artificiale. Râurile Someș, Crasna, Barcău, Almaș, Agrij si Sălaj reprezintă principalele ape curgătoare din județ. De asemenea, pe raza județului se află și Lacul de acumulare Vârșolț de pe cursul râului Crasna.

Clima[modificare | modificare sursă]

După expoziția lui, județul Sălaj se află sub directa influență a maselor de aer din vest, încadrându-se în sectorul cu climă continentală moderată. Circulația maselor de aer de înălțime, precum și relieful, prin aspectul și altitudinea lui, creează diferențieri climatice, pe de o parte între vestul și estul județului, iar pe de altă parte, între principalele unitați geo-morfologice. Temperaturile medii anuale sunt cuprinse între 8C0 si 9C0 în cea mai mare parte a județului, excepție facând culmile mai înalte ale muntilor Meseș și Plopiș, precum și zona dealurilor înalte Simișna – Gîrbou, unde temperaturile medii anuale sunt cuprinse între 6C0 si 8C0. Precipitațiile atmosferice medii anuale prezintă valori cuprinse intre 600 mm si 800 mm, valori mai mari inregistrându-se in muntii Meseș și Plopiș, iar mai mici in Depresiunea Almaș – Agrij și pe valea Someșului.

Flora și fauna[modificare | modificare sursă]

Flora bogată în: păduri de foioase (făgete și gorunete unde predomină fagul, carpenul, gorunul, stejarul, cerul, teiul, frasinul, paltinul de munte, ulmul), plantații de conifere (pinul), specii de arbuști (tulichina, socul roșu și negru, vonicerul, alunul, cornul, sângerul, clocotișul, lemnul câinesc), specii de ierburi (vinarița, trepădătoarea, colțișor, silnic, urzica galbenă, sânișoara, leurda, slăbănogul) și multe specii din flora de primăvară (păștița, floarea paștelui, găinușe, brebenei, vioreaua).

Fauna este diversificată în specii de: mamifere (lupul, mistrețul, vulpea, căprioara, iepurele, veverița, viezurele), păsări (mierla, gaița, pițigoiul, privighetoarea, grangurele, ciocănitoarea, fazanul) și reptile (șopârla de câmp, șarpele orb, gușterul, broasca). Fauna apelor este reprezentată de diferite specii de pești (păstrăvul, lipanul, mreana, cleanul, scobarul) și păsări de apă (rațe, lișițe)

Istorie[modificare | modificare sursă]

Poarta Praetoria din orașul roman Porolissum

Istoria prezenței umane pe teritoriul județului se pierde în negura vremurilor. Cel mai vechi tezaur de aur masiv din România a fost descoperit in județul Sălaj, la Moigrad. Cântărește 780 grame, datează din perioada Neoliticului și întruchipează idoli antropomorfi, simboluri ale fertilității. Vestigiile dacice sunt răspândinte în aproape întregul județ. Tot în județ au fost descoperite 14 tezaure de monede și podoabe dacice din argint, iar prin Sălaj trecea vechea arteră comercială cunoscuta sub numele de "Drumul sării", pe care sarea pleca din interiorul Transilvaniei spre Europa Centrală. O importantă așezare dacică este cea de la Moigrad (Porolissum), situată pe Măgura Moigradului, așezare pomenită de Ptolemeu în lucrarea sa "Geografia".

După cucerirea romană și organizarea provinciei Dacia, strategii militari romani au trasat pe muntele Meseș frontiera nord-estică a Imperiului Roman. Acest "limes" delimita teritoriile provinciei Dacia de zona rămasă neocupată, cea a dacilor liberi. Demne de remarcat sunt castrele romane de la Buciumi, Romita (Certinae), Tihău, Sutoru (Optatiana) și de la Românași (Largina).

Cronicile bizantine și cronica Gesta Hungarorum a lui Anonymus fac primele mențiuni despre românii din aceste locuri, despre formele lor de organizare (voievodatele lui Gelu și Menumorut), precum și despre prima atestare documentara a localității Zalău (Ziloc).

În epoca medievală, prin Sălaj treceau unele dintre cele mai importante drumuri comerciale care legau centrul Transilvaniei de vestul Europei: drumul sării și al negustorilor. Aici s-au ridicat primele fortificații medievale pentru apărarea Transilvaniei.

În lupta pentru independență și unitate națională, purtată de români în epoca modernă, Sălajul a avut reprezentanți de frunte din rândul carora se remarcă personalități ca Simion Bărnuțiu, Alexandru Papiu Ilarian, Gheorghe Pop de Băsești, Iuliu Maniu și mulți alții.

Economia[modificare | modificare sursă]

La sfârșitul anului 2003, în județul Sălaj, erau înmatriculați la Oficiul Registrului Comerțului un număr de 8.441 agenți economici.

Principalele domenii în care își desfășoară activitatea agenții economici sunt: agricultura (26), creșterea animalelor (185), silvicultura (8), pescuit (4), industrie (1345), construcții (459), comerț (4.377), transporturi (667), servicii (1.032) și altele (338).

Din cei 8.441 agenți economici înregistrați, un număr de 5.438 sunt societăți comerciale, gruparea acestora după tipul de capital prezentându-se astfel: 20 – integral de stat; 5.048 – integral privat autohton; 33 – mixt (capital de stat și privat autohton); 136 – integral străin; 203 – mixt (capital autohton și străin).

Capitalul străin investit în județ, la sfârșitul anului 2003, era de 41,95 mil. USD, sumele cele mai mari provenind din: Gibraltar – 26,68 mil. USD; Germania – 3,39 mil. USD; Italia – 3,17 mil. USD; Olanda – 2,94 mil. USD; Canada – 1,90 mil. USD.

Referitor la accesarea fondurilor UE de către agenții economici din Sălaj, se poate remarca faptul că în ultimii ani au fost atrase în județ, pe programul PHARE, contribuții nerambursabile de aproape 1 mil. euro, pe lângă aceasta putându-se menționa construirea unui parc industrial în orașul Jibou, unde contribuția nerambursabilă a UE se ridica la aproape 1,2 mil. euro.

În perioada 1 ianuarie – 31 octombrie 2003 indicele productivității muncii din industrie a crescut cu 5,4%, iar cifra de afaceri cu 3,3%, față de aceeași perioadă din anul precedent.

Lacul Vârșolț reprezintă sursa de alimentare cu apă potabilă pentru Zalău, Șimleu Silvaniei, Crișeni, Hereclean, Panic, Badon, Guruslău, Borla, Câmpia, Bocșa și Sălăjeni.[1]

Industria[modificare | modificare sursă]

Județul Sălaj are un potențial de dezvoltare considerabil exprimat atât în resurse naturale cât și umane.

Resursele naturale de materii prime, localizate în următoarele zone:

Principalele ramuri ale industriei în care își desfășoară activitatea sunt:

  • extractivă (15);
  • produse primare și energetică (112);
  • metalurgică și construcții metalice (91);
  • construcții de mașini;
  • utilaje și echipamente (50);
  • industrie ușoară (139);
  • lemnului, celulozei și hârtiei (113);
  • mobilei (75);
  • alimentară, băuturi și tutun (284).

Politica[modificare | modificare sursă]

Harta politica Sălaj

Diviziuni administrative[modificare | modificare sursă]

Județul Sălaj are în componență un municipiu, trei orașe și 57 de comune.

Municipii[modificare | modificare sursă]

  • Zalău, municipiu și reședință de județ

Orașe[modificare | modificare sursă]

Sinagoga din Şimleu Silvaniei

Șimleul Silvaniei este situat la 28 de km de Zalău, la poalele dealului Măgura. Orașul cuprinde și satele Bic, Cehei și Pusta. Șimleul Silvaniei este situat în apropierea uneia dintre cele mai vechi așezări din zonă, Dacidava, care a fost un important centru al dacilor liberi[necesită citare]. Un alt obiectiv turistic important al Șimleului Silvaniei este Cetatea Bathory (ridicată în secolul al XVI-lea). Cetatea păstrează pavilionul porții, care are două niveluri, două turnuri, un bastion și o parte a zidului de apărare. La Șimleu se află și primul Muzeu al Holocaustului din România, înființat în 2005 în clădirea sinagogii din localitate, care a fost construită în 1876. Orașul deține și o fabrică de șampanie, ale cărei galerii subterane se întind pe o lungime de 3,5 km. Mânăstirea Bic, aflată la 3 km de oraș, este un punct turistic și un loc de pelerinaj. Lacul Cehei și împrejurimile sale constituie rezervație naturală. Ștrandul termal Broscărie, aflat la 5 km de oraș, oferă locuitorilor Șimleului și turiștilor un loc de scăldat și de pescuit.

Jibou este unul din cele patru orașe ale județului și cuprinde satele Cuceu, Husia, Rona și Var. Orașul deține o grădină botanică aflată pe fostul domeniu al nobilillor maghiari Wesselenyi. Băile Jibou este o mică stațiune care folosește efectele curative ale unui izvor cu apă minerală sărată, cu proprietăți asemănătoare acelora de la Băile Herculane.

Cehu Silvaniei este cel de-al patrulea oraș al Sălajului, aflat la 34 de km de municipiul Zalău. Formează o unitatea administrativă comună împreună cu Horoatu Cehului, Motiș, Nadiș și Ulciug. Cehu Silvaniei se află în bazinul râului Sălajului, pe valea acestui râu aflându-se Rezervația naturală "Lunca cu lalea pestriță".

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

Mănăstirea Bic, vedere de ansamblu

Două localități - Cuciulat și Moigrad - plasează județul în topul "zonelor de maxim interes". La Cuciulat, o localitate de pe malul Somesului, intr-o pestera dintr-o zona de exploatare a pietrei de calcar, au fost descoperite picturi rupestre, datand de 12.000 de ani. Ele reprezinta cele mai vechi picturi ale genului din aceasta parte a Europei, provenind din perioada paleoliticului superior. La Moigrad a fost gasit cel mai mare tezaur de aur masiv de pe teritoriul Romaniei, in greutate de 780 g, apatinand perioadei noelitice, cu idoli antropomorfi, simboluri ale fertilitatii. Tot aici se afla o importanta asezare dacica (Porolissum), situata pe magura Moigradului, asezare pomenita de Ptolemeu in lucrarea sa Geographia.

Biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului din satul Stâna, construită în anul 1778, strămutată în incinta complexului monahal al Mănăstirii Bic în anul 1997

Demne de remarcat sunt castrele romane de la Bucium, Romita (Cersiae), Tihau, Sutonu (Opatiana) si de la Romanasi (Largiana). Din motive de aparare a trecatorii Poarta Meseșului si a intregului tinut impotriva invaziilor tatare si turcesti au aparut fortificatii medievale cu rol complex, urmele unor asemenea cetati medievale pastrandu-se la Almas, Moigrad si Simleul Silvaniei.

Numele voievodului Valahiei Mihai Viteazul, primul domn care a reusit unirea celor trei tari romane, se leaga de istoria Salajului prin batalia de la Guraslau, la 3 august 1601. Pe o magura din acea zona, un impunator monument vesniceste memoria celui care a implinit cel dintai stravechiul vis de unire a romanilor.

Zestrea monumentelor de arhitectura din judet, in afara unor cetati si edificii monumentale, este deosebit de bine reprezentata si prin bisericile de lemn, in numar de peste 70, datand din secolele XV-XVII, lucrari de arhitectura populara de o inestimabila valoare. Cele mai frumoase exemplare pot fi vazute in localitatile Fildu de sus (biserica datand din 1727, remarcabila prin eleganta siluetei si frumusetea decoratiunilor), Poarta Salajului, Dragu , Lozna si altele. In ceea ce priveste statiunile balneoclimaterice, reprezentative sunt Boghis si Bizusa. Prima, amplasata pe valea raului Barcau, la 15 km de Simleul Silvaniei, este foarte apreciata pentru efectele terapeutice ale apelor termale - sulfuroase, bicarbonate - si pentru frumusetea imprejurimilor, iar cea de-a doua se afla pe Valea Somesului, intr-o frumoasa padure de brazi si foioase, cu ape minerale ce au un deosebit efect curativ.

Rețeaua căilor rutiere[modificare | modificare sursă]

Rețeaua căilor ferate[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Județul Sălaj, Monografie, Victor Cormoș, Valentin Borda. Editura Sport Turism București 1980
  • Oameni de seamă ai Sălajului, Biblioteca Județeană „Ioniță Scipione Bădescu”

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Județul Sălaj

Istorie

Turism

Hărți

Imagini

Etnografie

Vezi și[modificare | modificare sursă]

SJ
Județele României