Hamei

Humulus lupulus L. (Hameiul sau (rar) hămeiul în rom.; în engl.: hop — planta și hops — grupul floral feminin) este o specie perenă a genului de plante erbacee Humulus care aparține familiei Cannabaceae, care include și genus Cannabis (cânepă: plantă textilă, plantă medicinală). .

Genul Humulus ca atare are trei specii, din care una are cinci varietăți.

Specia H. lupulus are frunze cu 3–5 lobi.

Istoric

Prima cultivare de hamei atestată documentar a avut loc în 736 d.Hr. în regiunea Hallertau din regiunile pe care se află Germania astăzi, iar prima menționare a utilizării hameiului în producția de bere este datată în anul 1079 d. Hr.

Răspândire

Crește în flora spontană din lunci, tufișuri, zăvoaie, crânguri, pe garduri, în zona de câmpie și deal, până la 800-1000 m.

Principii active

Conține ulei volatil (cca. 1%) cu sescviterpene, esteri valerianici, geraniol, mircen, principii amre (humulona, lupulona), flavonoide, tanin.

Utilizări

Inflorescența de hamei este de tip ament, popular denumită con. Conurile de hamei sunt o materie primă importantă la fabricarea berii, fiind un agent de stabilitate în bere. Acizii de hamei au un efect antibiotic slab contra bacteriei gram-pozitive care favorizează activitatea exclusivă a drojdiei de bere în fermentarea berii.

Hameiul mai este folosit și în bucătărie, din acesta preparându-se o mâncare asemănătoare celei de spanac.

Acțiune farmacologică

Sedativ nervos major, tonic-aperitiv și stomachic, anafrodisiac, diuretic cu eliminare de acid uric, calmant al durerilor provocate de menstruație, activează circulația sanguină, coleretic-colagog, astringent, antitrichomonazaic.

Imagini

• 

  Plantă cu flori mascule

• 

  Plantă cu flori femele

• 

  Inflorescenţe mascule

• 

  Inflorescenţe femele

• 

  Plantaţie de hamei

Note

• Florentin Crăciun, Mircea Alexan, Carmen Alexan - Ghidul plantelor medicinale uzuale, 1991, pag. 34-35