Cenad, Timiș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Cenad)
Salt la: Navigare, căutare
Cenad
—  Sat  —
Cenad se află în Județul Timiș
{{{alt}}}
Cenad
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 46°07′59″N 20°35′0″E / 46.13306°N 20.58333°E / 46.13306; 20.5833346°07′59″N 20°35′0″E / 46.13306°N 20.58333°E / 46.13306; 20.58333

Țară  România
Județ Timiș
Comună Cenad

Populație
 - Total 4.040 locuitori

Cod poștal 307095

Cenad este o localitate în județul Timiș, Banat, România, reședința comunei Cenad, în prezent singura localitate a comunei. În antichitate localitatea s-a numit Morisena până târziu în sec XIII.

Cenadul a fost un important oraș medieval, distrus de marea invazie tătară din 1241.

Până în perioada interbelică au existat două localități diferite, Cenadu Mare și Cenadu Vechi (numit și Cenadu German).

Denumiri în alte limbi[modificare | modificare sursă]

în maghiară Nagycsanád, în germană Tschanad, în latină Chanadinum în trad. "Orașul de pe Mureș" respectiv Urbs Morisena

Istoric[modificare | modificare sursă]

Istoricul Vasile Pârvan a presupus că la Morisena era locul unei cetăți dacice (Ziridava sau Giridava).

În timpul imperiului roman, la Morisena a fost construit un castru în care a staționat temporar legiunea a XIII-a Gemina.

Morisena a fost oraș și reședință temporară a avarilor și apoi a hunilor lui Atila.

Aici s-a aflat, sub numele de Urbs Morisena, localitatea de reședință a căpeteniei Ahtum. Acesta a înființat aici o mănăstire și o episcopie ortodoxă sub control bizantin, cu hramul Sf. Ioan Botezătorul, cu călugări aduși de la Vidin, cândva în jurul anului 1000.[1] Mănăstirea a ajuns, probabil, la începutul veacului al XIII-lea în mâinile călugărilor benedictini.

În jurul anului 1003(data este controversată) comandantul de oști Chanadinus, primește comanda trupelor regelui ungar Stefan și pornește la invadarea voievodatului lui Ahtum. În ultima bătălie, care a avut loc lângă Tomnatic (la sud de Morisena), trupele pecenegilor, românilor și bulgarilor sunt înfrânte iar Ahtum este ucis. Chanadinus pătrunde in Morisena și mai tarziu îi schimbă numele în Cenad .

La mănăstirea din Cenad a activat Gerard de Cenad, un calugăr refugiat din Italia (Veneția) din motive politice. În anul 1038 Gerard (cunoscut în limba latină cu numele de Gerardus și în germană cu numele de Gerhard) a fost consacrat ca primul episcop al nou înființatei Episcopii a Cenadului în locul episcopiei ortodoxe.(vezi Gheoghe Cotoșman, „Din trecutul Bănatului - Comuna și bisericile din Giridava-Morisena-Cenad“ Timișoara,1935).

La Cenad, Gerard a înființat prima școală monahală de pe teritoriul României, în care se studia religia și latina.

Gerard a înființat la Cenad o a doua mănăstire, cu hramul Sfintei Fecioare, situată în apropierea bisericii mai vechi, cu hramul Sf. Ioan Botezătorul.[2] Primul abate al mănăstirii Sf. Fecioare a fost călugărul Filip de la Mănăstirea Pannonhalma.[3]

În cursul marii invazii tătare din 1241 a fost distrus și Cenadul. Călugărul italian Rogerius, canonic de Oradea, a descris evenimetul:

XXXII: De destructione Nove-uille et monasterii de Egres. Uersus Orodinum et Chandinum procedere inceperunt, in medio eorum, Noua-uilli dimissa, nomen cuius Pereg fuerat, in qua homines septuaginta uillarum fuerant congregati, et dimisso monasterio Egres Cisterciensis ordinis, in quod tanquam munitum castrum se milites et multe domine receperant. Nec Tartari loca illa aggredi uoluerunt, quousque circumcirca esset terra totaliter desolata. (...) Tartari uero retro post omnes stantes, ridebat de casu et ruina illorum, et retrocedentes a pugna suorum, dabant quamplurimos uoragini gladiorum, ita quod ipsis diebus et noctibus, pugnantibus per unam septimanam, et fossatis impletis ceperunt uillam.”
Magister Rogerius, Carmen miserabile.
XXXII: Despre distrugerea așezării Nova și a mănăstirii Igrișului. [Tătarii] Au început să se îndrepte înspre Arad și Cenad și au lăsat în urmă Nova Villa, al cărui nume fusese Pereg, în care erau adunați oameni din șaptezeci de sate. Au lăsat în urmă și mănăstirea Igriș a ordinului cistercienilor, în care se strânseseră ca într-o fortăreață întărită soldați și multe doamne. Tătarii nu au vrut să atace locurile acelea până când țara din jur nu fusese complet prădată. (...) În spatele tuturor stăteau tătarii și rîdeau de căderea și de prăpădul dușmanilor lor și omorau cu sabia pe cei care se întorceau din bătălie. În acest fel, luptând timp de o săptămână zi și noapte, după ce au astupat șanțurile, au cucerit așezarea.”
Magistrul Rogerius, Carmen miserabile.

În 1514 Gheorghe Doja cu răsculații săi români și maghiari a cucerit cetatea, a dispus masacrarea preoților, a dărâmat biserica și ars casele.

În 1551 Cenadul este ocupat de turci, până în 1698. În această perioadă au fost alungați toți catolicii din oraș. Orașul a fost depopulat ajungând un sat.

În 1758 este mentionat ca primar, Avram românul.

În 1765 sunt aduși de către austrieci, coloniști sărăciți și datornici din Alsacia, Lorena etc.

În 1848 se menționează luptele duse de către românii și sârbii din zonă împotriva ungurilor și a germanilor în timpul revoluției (date preluate din Gheorghe Cotoșman).

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Gheoghe Cotoșman, „Din trecutul Bănatului - Comuna și bisericile din Giridava-Morisena-Cenad“ Timișoara,1935

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Adrian Andrei Rusu, Dicționarul mănăstirilor, Presa Universitară Clujeană 2000, pag. 99.
  2. ^ Rusu, 100.
  3. ^ Idem.