Regnul Animalia

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
AnimaliaAjutor:Cum se citește o cutie de taxonomie
Fosilă: Ediacarian - Holocen
Animal diversity October 2007.jpg
În sensul acelor de ceasornic, de sus, din stânga: Litoria caerulea (amfibian), Strix aluco (huhurez mic; pasăre), Panthera tigris altaica (tigru siberian, mamifer carnivor), Araneus diadematus (păianjen cu cruce'; arahnidă), Cepaea hortensis (melc, moluscă), Cheloniidae (broască țestoasă, reptilă), Anthidium florentinum (albină, himenoptere), Scleropages formosus (arowana asiatic; pește osos), Macaca sylvanus (macac; mamifer omnivor), (Pristis pectinata (rechin fierăstrău; pește cartilaginos), Melanargia galathea (fluture; lepidopder).
Clasificare științifică
Domeniu: Eukaryota
Regn: Animalia
Linnaeus, 1758
Încrengături

Un animal este un organism (ființă vie) pluricelular, heterotrof, deci care nu își poate produce el însuși substanțele organice necesare hrănirii (cum fac plantele, algele și bacteriile albastre verzi prin fotosinteză), fiind nevoit să folosească substanțe organice gata preparate luate din mediu. Majoritatea folosesc oxigenul pentru respirație. Există și unele animale care trăiesc în medii fără oxigen. Acestea respiră anaerob.

Organismele care au fost încadrate în Regnul Animalia au fost introduse în unități sistematice din ce în ce mai mici în funcție de legăturile lor filogenetice. Referitor la aceaste subîmpărțiri există mai multe păreri, care sunt prezentate în subcapitolul „Clasificarea Regnului Animalia”.

Știința care se ocupă cu studiul animalelor se numește zoologie.

Etimologie[modificare | modificare sursă]

Cuvântul "animal" provine de la cuvântul Latin animale, genul neutru al animalis și este derivat de la anima, ce înseamnă suflu vital sau suflet. Definiția biologică a cuvântului se referă la toți membrii regnului animalia, inclusiv omul.[1]

Caracteristici[modificare | modificare sursă]

Animalele au mai multe trăsături ce le diferențiază de alte viețuitoare. Animalele sunt organisme eucariote și pluricelulare[2], ce le separă de bacterii și de majoritatea protistelor. Ele au o hrănire heterotrofă,[3] de obicei, digerând hrana într-un tub digestiv, ce le separă de plante și alge Ele se diferențiază de plante, alge și fungi prin lipsa pereților celulari rigizi.[4] Majoritatea animalelor sunt mobile,[5] (exceptând anumite stadii de dezvoltare, coralii, bureții de mare).

Structură[modificare | modificare sursă]

Cu câteva excepții, în special spongierii (Phylum Porifera) și Placozoa, animalele au corpul format din mai multe țesuturi. Printre acestea se numără mușchii, ce se contractă, având rol important în locomoție, și țesutul nervos ce primește procesează, elaborează comenzi și trimite impulsuri nervoase. De asemenea, există și un tub digestiv, cu una sau două ieșiri.

Toate animalele sunt compuse din celule eucariote, înconjurate de o membrană pericelulară specifică, compusă din colagen și glicoproteide elastice. Acestea se pot calcifica, pentru a forma oase sau cochilii. În timpul dezvoltării ele formează o structură de bază flexibilă pe care celulele se pot reorganiza, făcând posibilă crearea structurilor complexe. În contrast, alte organisme multicelulare, ca plantele și fungii, au celulele fixate din cauza pereților celulari, dezvoltându-se prin creștere progresivă.

Reproducere și dezvoltare[modificare | modificare sursă]

Toate animalele se reproduc sexuat. Ele au organe reproducătoare specializate ce, prin meioză, produc spermatozoizi sau ovule. Acestea se unsesc în procesul numit fecundație pentru a forma zigotul (sau celula-ou), din care se va dezvolta un organism nou.

Unele animale sunt capabile și de reproducere asexuată. Acest lucru poate avea loc prin parthenogeneză, proces prin care se formează ouă fertile fără fecundație (împerechere), sau, în unele cazuri, prin fragmentare, ca de exemplu la spongieri. O altă modalitate de înmulțire asexuată este înmugurirea întâlnită tot la animalele inferioare (spongieri, hidră).

Zigotul începe să se dividă. Va rezulta un conglomerat de celule cu aspect sferic numit morulă. Celulele continuă să se dividă și se dispun într-un singur strat, formând o sferă delimitată la exterior de un singur strat de celule, numit blastoderm. Acesta delimitează în interior o cavitate centrală numită blastocel plină cu lichid. Celulele se divid în continuare și la unul din polii blastulei pătrund în interiorul cavității. Rezultă o structură cu două straturi de celule, unul extern numit ectoderm și unul intern, numit endoderm. Endodermul delimitează o cavitate internă arhenteronul (intestinul primitiv). Cavitatea arhentronul, prezintă o singură deschidere numită blastopor. Această structură nouă poartă numele de gastrulă

Spongierii și celenteratele sunt organime animale inferioare care rămân în acest stadiu doar cu ectoderm și endoderm și din această cuză se numesc animale didermice (diploblaste).

Începând cu viermii structura gastrulei se complică, prin diferențierea unei a treia foițe embrionare mezodermul, care este localizat între ectoderm și endoderm. Aceste animale se numesc tridermice (triploblastice).

Hrănirea și sursele de energie[modificare | modificare sursă]

Un uliu mâncându-și prada

Majoritatea animalelor folosesc indirect energia solară. Plantele folosesc direct această energie pentru a transforma razele soarelui în zaharide simple în procesul numit fotosinteză. Începând cu moleculele de dioxid de carbon (CO2) și apă (H2O), fotosinteza transformă energia solară în energie chimică stocată în legăturile glucozei (C6H12O6) și eliberează oxigen (O2). Aceste zaharuri sunt folosite de plante la creștere. Când animalele mănâncă aceste plante (sau mănâncă alte animale ce au mâncat plante), zaharurile produse de plantă sunt folosite de animal. Ele sunt folosite direct de către animal pentru a crește sau, sunt descompuse, eliberând energie, necesară pentru diferitele procese ale acestuia.

Sistematica (clasificarea) regnului animal[modificare | modificare sursă]

Ca oricare regn, Regnul Animalia are următoarele subdiviziuni: subregnul, diviziunea, grupul, ramura, încregătura, subîncrengătura, clasa, ordinul, familia, genul, specia, subspecie.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Animal”. The American Heritage Dictionary (ed. Forth). Houghton Mifflin Company. 2006. 
  2. ^ National Zoo. „Panda Classroom” (în English). http://nationalzoo.si.edu/Animals/GiantPandas/PandasForKids/classification/classification.htm. Accesat la 30 septembrie 2007. 
  3. ^ Jennifer Bergman. „Heterotrophs” (în English). http://www.windows.ucar.edu/tour/link=/earth/Life/heterotrophs.html&edu=high. Accesat la 30 septembrie 2007. 
  4. ^ Davidson, Michael W.. „Animal Cell Structure” (în English). http://micro.magnet.fsu.edu/cells/animalcell.html. Accesat la 20 septembrie 2007. 
  5. ^ Saupe, S.G. „Concepts of Biology” (în English). http://employees.csbsju.edu/SSAUPE/biol116/Zoology/digestion.htm. Accesat la 30 septembrie 2007. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Animalia

Imagini