Nürnberg

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Nürnberg
Nürnberg
Nürnberg
Nürnberg
Stemă Localizare
Stema
Nürnberg se află în Germania
{{{alt}}}
Administrație
Țară Germania Flag of Germany.svg
Land Bavaria
Regiune admin. Franconia Mijlocie
District District urban
Primar Ulrich Maly (SPD)
Statistici de bază
Suprafață 186,38 km² 
Altitudine 302 m  
Populație 505.664  (31/12/2010)
 - Densitate 2.713 /km² (7.027 /sq mi)
Alte informații
Fus orar CET/CEST (UTC+1/+2)
Număr de înmatriculare (auto) N
Cod poștal 90402 - 90491
Cod zonal 0911, 09122, 09129
Sit web nuernberg.de
Poziția orașului Nürnberg

Map

Coordonate: 49°27′0″N 11°05′0″E / 49.45000°N 11.08333°E / 49.45000; 11.08333

Nürnberg (pronunțat în germană /ˈnʏɐ̯n.bɛɐ̯k/, v. AFI) este un oraș din Franconia Mijlocie, landul Bavaria, Germania, cu peste 500.000 de locuitori, al doilea oraș ca mărime din Bavaria. Împreună cu orașele Fürth, Erlangen și Schwabach formează centrul economic și cultural al Franconiei.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Orașul Nürnberg este așezat pe ambele părți ale rîului Pegnitz pe o lungime de 14 km, rîu care izvorăște la 80 km la nord-est de oraș. Pe porțiunea orașului vechi, rîul Pegnitz a fost destul de mult canalizat. Aluviunea produsă de rîul Pegnitz (care este numit așa după prima localitate prin care se strecoară, localitatea Pegnitz) în nord și nord-vest de Nürnberg a transformat această zonă într-o zonă agricolă numită Knoblauchsland (țara/regiunea usturoiului). În localitatea învecinată Fürth, rîul Pegnitz se împreunează cu rîul Rednitz, de unde curg mai departe sub denumirea Regnitz.

Subsolul Nürnbergului constă dintr-o gresie moale formată în triasicul superior („Keuper”). În nordul orașului Nürnberg se află zona Fränkische Schweiz, zonă turistică deluroasă care are o altitudine medie de peste 600 m.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Istoria orașului Nürnberg, este strîns legată de istoria Sfântului Imperiu Roman. Conducătorii acestui imperiu au ales construirea unei cetăți lîngă rîul Pegnitz, care apare pentru prima dată cu denumirea Nourenberg (deal stîncos) în documentul numit Sigena, emis de către împăratul Heinrich al III-lea în anul 1050. Asigurînd granițele dintre Saxonia, Bavaria, Franconia de est și Boemia, teritoriul s-a dezvoltat curînd într-un tîrg liber.

Perioada dintre anii 1470 și 1530 este considerată perioada apogeului în dezvoltarea orașului Nürnberg, chiar în ciuda repetatelor vendette și a conflictelori cu cavaleri, cum ar fi Götz von Berlichingen sau Conz Schott von Schottenstein. Unele din motivele de creștere a bogăției orașului erau excelentul meșteșug și locația orașului convenabilă ca un loc de comercializare în mijlocul Europei. În această perioadă Nürnbergul, împreună cu Köln și Praga, era considerat unul din cele mai mari orașe al Sfântului Imperiu Roman.

În perioada războiul de Treizeci de Ani, Nürnbergul era zonă de război. Cu toate că orașul nu a fost cucerit, el a fost devastat și permanent slăbit din punct de vedere economic. După război, în 1649, a avut loc la Nürnberg „Banchetul de pace” în care părțile participante la conflict au sărbătorit timp de câteva zile convenția pentru sigilarea păcii.

Importante evenimente se petrec din 1796 la 1806. Sub presiunea administrării prusace din apropiata localitate Ansbach, Nürnbergul se supune dominanței prusace. Contractul însă nu a fost finalizat din cauza datoriilor Nürnbergului. În același timp în Nürnberg resentimentele populației față de familiile aristocrate creșteau tot mai mult. Aceste operațiuni agitatoare erau să ducă orașul la un pas de revoluție.

În sec. al XIX-lea Nürnbergul devenise un centru industrial al Bavariei. În anul 1835 între Nürnberg și localitatea învecinată Fürth a circulat primul tren feroviar din Germania, Adler („Vultur”), pentru servicii de transport de pasageri. În a doua jumătate a sec. al XIX-lea în Nürnberg s-a descoperit Rauschgold („foița de aur”), care erau foi extrem de subțiri de alamă.

Deja în anii 1920 la Nürnberg au avut loc adunările generale ale partidului nazist NSDAP. În oraș, partidul nazist însă nu a putut cîștiga niciodată alegerile. În principal orașul a fost condus de Partidul Liberal DDP, și în același timp, din cauza importanței sale drept centru industrial, Nürnbergul era un centru bavarez al Social-Democraților.

În perioadă național-socialismului orașul Nürnberg a fost ales de naziști drept oraș pentru congresele naționale ale partidului (Stadt der Reichsparteitage), unul dintre cele mai importante centre de propagandă nazistă. Legile de la Nürnberg, de asemenea cunoscute sub numele de Nürnberger Rassengesetze („Legile Rasiale”), au fost decise în unanimitate la data de 15 septembrie 1935 de către partidul nazist NSDAP. Cu această decizie naziștii au pus baza legală dar criminală a ideologiei lor antisemite.

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial Nürnbergul a fost intens atacat, iar la 2 ianuarie 1945 centrul vechi al orașului distrus aproape în întregime. În cele patru zile de luptă finală din aprilie 1945 distrugerile au continuat. După război au existat propuneri de abandonare a poziției vechi a orașului și de reconstrucție în altă parte.

După terminarea războiului, între 1945-1949, aici au avut loc Procesele de la Nürnberg, prin care au fost judecați și pedepsiți cei mai mari criminali de război naziști.

Stemele orașului[modificare | modificare sursă]

În anul 1936 au fost adoptate două steme ale orașului:

  • Prima stemă reprezintă un vultur cu cap încoronat de împărat, cu origini în vechi sigilii datând din anul 1220.
  • A doua stemă ilustrează un vultur imperial, alături de benzi roșii și albe, cu origini necunoscute.

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

  • Kaiserburg (din secolul al XI-lea).
    Nürnberg, gravură de cupru de Matthäus Merian 1642
  • Bazilica Evanghelică-Lutherană „Lorenzkirche”. Cuprinde câteva capodopere de artă, de pildă: „Engelsgruß” (Veit Stoss, 1517), „Sakramentshaus” (Adam Kraft, 1493) ș.a.
  • Bazilica Evanghelică-Lutherană „Sebalduskirche”, cea mai veche biserică din Nürnberg, cu mormântul lui Sf. Sebald. [13]
  • Bazilica „Elisabethkirche”. Pe acest loc a existat o filială a Ordinului Teutonic și o mică capelă gotică. Demolate în 1785, spre a face loc actualei bazilici, în stil clasicist.
  • Bazilica „Jakobskirche”: inițial (sec.XI) biserica spitalului Ordinului Teutonic. Modificată, actuala construcție datează din a doua jumătate a sec.XIV (stil romanic și gotic).
  • Bazilica Romano-Catolică „Frauenkirche”[1], construită între 1352 - 1362 la îndemnul regelui Carol al IV-lea. [14]
  • „Nassauer Haus” [15] (fost turn de apărare al unei reședințe private a familiei Ortlieb), construit la începutul sec.XIII. Pivnița este folosită ca restaurant, restul încăperilor ca birouri și depozite. Numele vine de la legenda (neistorică) că turnul ar fi fost construit de către regele Adolf von Nassau.
  • Piața „Aegidienplatz”: în mijlocul acestei piețe se găsește statuia împăratului Wilhelm I.
  • „Weinstadel”,[2] situat pe malul nordic al râului Pegnitz, lângă „Henkersteg” [3] și „Wasserturm” [4]. Construit între anii 1446-1448 ca stabiliment pentru bolnavii de ciumă și lepră („Siechenhaus”), ulterior folosit ca depozit de vin pentru piața de vinuri din apropiere. Construcția, în stil gotic târziu, a fost restaurată după cel de al doilea război mondial și folosită (până in prezent) ca și cămin de studenți.
  • „Handwerkerhof” [5] (sinonim „Waffenhof” [6]), învecinat cu turnul „Frauentor” [7] și cu „Königstor” [8]
  • Fântâna “Schöner Brunnen” cu „inelul norocului”, [16] construită între ani 13851396 de Heinrich Beheim, și în decursul anilori de mai multe ori restaurat.
  • Opera, (Opernhaus) construită între ani 1903-1905 de arhitectul Heinrich Seelig a fost înaugurată la 1 septembrie 1905 cu Festwiese din maeștrii cântăreți din Nürnberg, una din cele 13 opere de Richard Wagner. [17]
  • Muzeul Germanisches Nationalmuseum construit în anul 1852 de Hans von und zu Aufseß. [18]
  • Casa lui Albrecht Dürer.
  • Turnul de televiziune, construit între ani 1977-1980 cu înălțimea de 292,80 m. Platforma de observație cu diametrul maxim de 32 m, se află la 185 m. Pe motivul acestei forme, turnul se mai numește „oul de Nürnberg”.
Harta oraşului Nürnberg, anul 1858
Timbru poştal (1973), al centrului istoric, Nürnberg
  • Fântâna Ehekarussell, [19] construită între ani 1977-1981 de sculptorul Jürgen Weber. Acesta s-a inspirat după poezia lui Hans Sachs Das bittersüße eh'lich' Leben, dedicată soției sale, unde descrie în șase scene căsnicia: de la pasiunea dragostei, ceartă și până la moarte. Pe podest se află Hans Sachs.[9]

Personalități născute în Nürnberg[modificare | modificare sursă]

Orașe înfrățite[modificare | modificare sursă]

Încă din anticihitate, orașul Nürnberg a devenit internațional: Meșteri și artiști din toată lumea au migrat în metropolă, iar comercianții au distribuit mărfuri în toată Europa. După cel de-al Doilea Război Mondial s-au legat contacte internaționale între orașe, cu scopul de a asigura înțelegerea între popoare și în toată Europa.

În anul 1991 a fost înființat un birou pentru relații internaționale (IB), de sine stătător, plasat direct în aria de acțiune a primarului. Scopul acestuia era organizarea efectivă și intensi-ficarea relațiilor cu alte țări. De atunci, biroul pentur Relații Internaționale cooronează contacte internaționale, îngrijește proiecte de origine economică, culturală și de management. Este mai ales responsabil de crearea conceptelor de frăție a orașelor. În plus, are sarcina de a garanta calitatea orașului Nürnberg ca membru în rețeaua metropolelor „EUROCITIES”. Biroul organi-zeză proiecte mari, cum ar fi bursa Herman-Kesten, festivalul orașelor înfrățite, târgul de crăciun al orașelor înfrățite și vizita foștilor cetățeni evrei.

Oraș al drepturilor omului și al păcii[modificare | modificare sursă]

Din cauza faptelor regimului totalitar nazist, pe vremea căruia a jucat un rol negativ destul de important, orașul Nürnberg și-a propus după război să se impună prin activități de pace și apărare a drepturile omului.

În acest scop au fost edificate, printre altele, Straße der Menschenrechte (Strada drepturilor omului) și Dokumentationszentrum (Centrul de documentare), care informează despre perioada Germaniei Naziste în Nürnberg.[13] Începând din anul 1995 se acordă anual „Premiul Internațional al Drepturilor Omului din Nürnberg” persoanelor care se impun în acest domeniu umanitar.

Orașul Nürnberg a fost decorat la 10 decembrie 2000, la Paris, cu Premiul UNESCO pentru educația în spiritul drepturilor omului.

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Forma uzuală prescurtată pentru Kirche Unserer Lieben Frau(en), denumire folosită în eviul mediu, în spațiul german pentru o biserică a Sfântei Fecioare. [2]
  2. ^ Wein = vin, Stadel = șură / depozit
  3. ^ Puntea călăului (Henker = călău, Steg = punte)
  4. ^ Turnul de apă. de [3]
  5. ^ Curtea Mesteșugarilor (Handwerker = mesteșugar, Hof = curte)
  6. ^ Curtea armelor (Waffen = arme, Hof = curte).
  7. ^ Poarta Femeilor (Frauen = femei, Tor = poartă)
  8. ^ Poarta Regelui (König = rege, Tor = poarta).
  9. ^ Caruselul căsniciei (Ehe = căsnicie, Karussell = carusel). [4] [5] [6] [7] [8] [9]
  10. ^ Fondația de poeți de [10]
  11. ^ Flora Germaniei pictată de Johann Georg Sturm (1796) de [11]
  12. ^ Calea ferată al Bavariei: Bayerische Ludwigsbahn de [12]
  13. ^ Imagini: Straße der Menschenrechte, Dokumentationszentrum etc.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Nürnberg