Nürnberg

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare
Nürnberg
Nürnberg
Nürnberg
Nürnberg
Stemă Localizare
Stema
Nürnberg (Germania )
Nürnberg
Administraţie
Ţară Germania Flag of Germany.svg
Land Bavaria
Regiune admin. Mittelfranken
District District urban
Primar Ulrich Maly (SPD)
Statistici de bază
Suprafaţă 186,38 km² 
Altitudine 302 m  
Populaţie 503.110  (31/12/2007)
 - Densitate 2.699 /km² (6.991 /sq mi)
Alte informaţii
Fus orar CET/CEST (UTC+1/+2)
Număr de înmatriculare (auto) N
Cod poştal 90402 - 90491
Cod zonal 0911, 09122, 09129
Website nuernberg.de

Coordonate: 49°27′0″N 11°5′0″E / 49.45, 11.08333

Nürnberg (pronunţat ˈnʏɐ̯nbɛɐ̯k), este un oraş din landul Bavaria, Germania, cu peste 500.000 de locuitori, al doilea oraş ca mărime din Bavaria. Numele englez al oraşului este "Nuremberg". Împreună cu oraşele Fürth, Erlangen şi Schwabach formează centru economic şi cultural al Franconiei.

Cuprins

[modifică] Geografie

Oraşul Nürnberg este aşezat pe ambele părţi a rîului Pegnitz din est spre vest, pe o lungime de 14 Km., rîu care izvoreşte la 80 km din nord-est al oraşului. Pe porţiunea oraşului vechi, rîul Pegnitz a fost destul de mult canalizat. Aluviunea produsă de rîul Pegnitz (care este numit dupa prima localitate prin care se strecoara; localitatea Pegnitz) în nord si nord-vest de Nürnberg, a transformat această zonă într-o zonă agricolă numită Knoblauchsland (ţara/regiunea usturoiului). În localitatea învecinată Fürth, rîul Pegnitz se împreunează cu rîul Rednitz, de unde curg mai departe sub denumirea Regnitz.

Subsolul Nürnbergului constă dintr-o gresie moale formată în trasicul superior (Keuper). În nordul oraşului Nürnberg se află zona Fränkische Schweiz, zonă deluroasă care ajunge la o altitudine medie de peste 600 m.

[modifică] Istoria

Istoria oraşului Nürnberg, este strîns legată de istoria Imperiului Roman. Conducătorii Imperiului Roman, au ales construcţia unei cetăţi lîngă rîul Pegnitz, care prima data a fost documentat în anul 1050 cu denumirea NOURENBERG (deal stîncos) în documentul-Sigena, de Împăratul Heinrich al III-lea. Asigurînd teritoriul graniţelori între Saxonia, Bavaria, Franconia de est şi Boemia, s-a dezvoltat curînd într-un tîrg liber.

Perioada între anii 1470 şi 1530, în oraşul Nürnberg este considerată perioadă apogeului în dezvoltarea oraşului chiar şi în ciudă repetatelori vendette şi a conflictelori cu cavaleri, cum ar fi Götz von Berlichingen sau Conz Schott von Schottenstein. Unele din motivele de creştere a bogăţiei oraşului erau, excelentul meşteşug şi locaţia oraşului convenabilă ca un loc de comercializare în mijlocul Europei. În această perioadă Nürnbergul, împreună cu Köln şi Praga arau considerate unele din cele mai mari oraşe al Sfântului Imperiu Roman.

În perioada războiul de Treizeci de Ani, Nürnbergul era zonă de război al parţiilori participante al acestuia. Cu toate că oraşul nu a fost cucerit, dar prin devastarea în împrejurimi, permanent slăbit din punct de vedere economic. După război în 1649 a avut loc la Nürnberg „Banchetul de pace” în care părţile participante la conflict, au sărbătorit câteva zile convenţia pentru sigilarea păcii.

Importante evenimente se petrec din 1796 la 1806. Sub presiunea administrării prusace din apropiata localitate Ansbach, Nürnbergul se supune dominanţei prusace. Contractul însă nu a fost finalizat din cauza datoriilor Nürnbergului, la care Prusia a fost descurajată. În acelaşi timp în Nürnberg, resentimentarele populaţiei faţă de familiile aristocrate creşteau tot mai mult. Aceste operaţiuni agitatoare erau să ducă oraşul la un pas de revoluţie.

În sec. al XIX-lea Nürnbergul se dezvoltase într-un centru industrial al Bavariei. În anul 1835 între Nürnberg şi localitatea învecinată Fürth, circula primul tren feroviar în Germania, Adler („Vultur”), pentru servicii de transport de pasageri. În a doua jumătate al sec. al XIX-lea, în Nürnberg s-a descoperit Rauschgold („foiţa de aur”), care erau foi extrem de subţiri de alamă.

Deja în anii 1920 la Nürnberg a avut loc adunările generale a NSDAP-ului. În oraş, Partidul Nazist însă nu a putut cîştiga niciodată alegerile. În principal oraşul a fost condus de Partidul Liberal DDP, şi în acelaşi timp, Nürnbergul din cauza importanţei sale că un centru industrial, era un centru bavarez al Social-Democraţilor.

În perioadă naţional-socialismului, oraşul Nürnberg deveniseră pentru nazişti „Stadt der Reichsparteitage” unul dintre cele mai importante centre de propagandă nazistă. Legile de la Nürnberg, de asemenea cunoscut sub numele de Nürnberger Rassengesetze („Legile Rasiale”), au fost decise în ununimitate la data de 15 septembrie 1935 de către Partidul Nazist NSDAP. Cu această decizie, naziştii au pus baza legală a ideologiei lor antisemite.

În timpul celui de-al doilea război mondial, Nürnberg a fost intens atacat, iar la 2 ianuarie 1945 centrul vechi al oraşului chiar aproape distrus. În cele patru zile de luptă finală din aprilie 1945 distrugerile au continuat. După război au existat propuneri de abandonare a poziţiei vechi a oraşului şi de reconstrucţie în altă parte.

[modifică] Obiective turistice

  • Kaiserburg (sec. al XI-lea).
    Nürnberg, gravură de cupru de Matthäus Merian 1642
  • Bazilica Evanghelică-Lutherană „Lorenzkirche”. Cuprinde câteva capodopere de artă, de pildă: „Engelsgruß” (Veit Stoss, 1517), „Sakramentshaus” (Adam Kraft, 1493) ş.a.
  • Bazilica Evanghelică-Lutherană „Sebalduskirche”, cea mai veche biserică din Nürnberg, cu mormântul lui Sf. Sebald. [17]
  • Bazilica „Elisabethkirche”. Pe acest loc a existat o filială a Ordinului Teutonic şi o mică capelă gotică. Demolate în 1785, spre a face loc actualei bazilici, în stil clasicist.
  • Bazilica „Jakobskirche”: iniţial (sec.XI) biserica spitalului Ordinului Teutonic. Modificată, actuala construcţie datează din a doua jumătate a sec.XIV (stil romanic şi gotic).
  • Bazilica Romano-Catolică „Frauenkirche”[1], construită între 1352 - 1362 la îndemnul regelui Carol al IV-lea. [18]
  • „Nassauer Haus” [19] (fost turn de apărare al unei reşedinţe private a familiei Ortlieb), construit la începutul sec.XIII. Pivniţa este folosită ca restaurant, restul încăperilor ca birouri şi depozite. Numele vine de la legenda (neistorică) că turnul ar fi fost construit de către regele Adolf von Nassau.
  • Piaţa „Aegidienplatz”: în mijlocul acestei pieţe se găseşte statuia împăratului Wilhelm I.
  • „Weinstadel”, [2] situat pe malul nordic al râului Pegnitz, lângă „Henkersteg” [3] şi „Wasserturm” [4]. Construit între anii 1446-1448 ca stabiliment pentru bolnavii de ciumă şi lepră („Siechenhaus”), ulterior folosit ca depozit de vin pentru piaţa de vinuri din apropiere. Construcţia, în stil gotic târziu, a fost restaurată după cel de al doilea război mondial şi folosită (până in prezent) ca şi cămin de studenţi.
  • „Handwerkerhof” [5] (sinonim „Waffenhof” [6]), învecinat cu turnul „Frauentor” [7] şi cu „Königstor” [8]
  • Fântâna “Schöner Brunnen” cu „inelul norocului”, [20] construită între ani 1385–1396 de Heinrich Beheim, şi în decursul anilori de mai multe ori restaurat.
  • Opera, (Opernhaus) construită între ani 1903-1905 de arhitectul Heinrich Seelig a fost înaugurată la 1 septembrie 1905 cu Festwiese din maeştrii cântăreţi din Nürnberg, una din cele 13 opere de Richard Wagner. [21]
  • Muzeul Germanisches Nationalmuseum construit în anul 1852 de Hans von und zu Aufseß. [22]
  • Casa lui Albrecht Dürer.
  • Turnul de televiziune, construit între ani 1977-1980 cu înălţimea de 292,80 m. Platforma de observaţie cu diametrul maxim de 32 m, se află la 185 m. Pe motivul acestei forme, turnul se mai numeşte „oul de Nürnberg”.
Harta oraşului Nürnberg, anul 1858
Timbru poştal (1973), al centrului istoric, Nürnberg
  • Fântâna Ehekarussell, [23] construită între ani 1977-1981 de sculptorul Jürgen Weber. Acesta s-a inspirat după poezia lui Hans Sachs Das bittersüße eh'lich' Leben, dedicată soţiei sale, unde descrie în şase scene căsnicia: de la pasiunea dragostei, ceartă şi până la moarte. Pe podest se află Hans Sachs.[9]

[modifică] Personalităţi născute în Nürnberg

Peter Stromer

Kaiser Wenzel

Kaiser Sigismund

Adam Kraft

Martin Behaim

Peter Vischer

Albrecht Dürer

Lazarus Spengler

Christoph von Scheurl

Anton Fugger

Hans Sachs

Johann Neudörffer

Augustin Hirschvogel

Basilius Besler, 1613

Hans Leo Haßler

Michael Walter cel bătrân

Georg Philipp Harsdörffer

Johann Georg Volckamer

Johann Christoph Arnschwanger

Johann Christoph Wagenseil

Johann Adam Delsenbach

Paul Wolfgang Merkel

Johann Adam Klein

Theodor von Cramer-Klett

Sigmund Schuckert

August Engelhardt, 1911

Lilly Becher, decorată cu „medalia de pace”

Käte Strobel

Hugo Distler

[modifică] Oraşe înfrăţite


[modifică] Oraş al drepturilor omului şi al păcii

Din motivele faptelori regimului totalitar nazist, pe vremea căruia oraşul a jucat un rol negativ destul de important, oraşul Nürnberg şi-a propus după război să se impună pentru activităţi de pace şi drepturile omului.

In acest scop au fost edificat printre altele Straße der Menschenrechte (Strada drepturilor omului) ca şi Dokumentationszentrum (Centrul de documentare), care informează despre perioada Germaniei Naziste în Nürnberg. [13] Începând din anul 1995 se acordă anual "Premiul Intrnational al Drepturilori Omului din Nürnberg" persoanelor care se impun în acest scop umanitar.

Oraşul Nürnberg a fost decorat la 10 decembrie 2000 în Paris cu Premiul UNESCO pentru educaţia în spiritul drepturilor omului.

[modifică] Galerie de imagini

Nürnberg
curtea cetăţi „Kaiserburg”
Nürnberg
Biserica Evanghelică-Lutherană „Lorenzkirche”
Nürnberg
Biserica Evanghelică-Lutherană „Sebalduskirche”
Nürnberg
Biserica Evanghelică-Lutherană „Lorenzkirche”, „Sakramentshaus” de Adam Kraft
Nürnberg
„Nassauer Haus”
Nürnberg
Fântâna „Schöner Brunnen”
Nürnberg
Opera
Nürnberg
Albrecht-Dürer-Haus
Nürnberg
Biserica Romano-Catolică „Frauenkirche”
Nürnberg
Biserica „Elisabetkirche”
Nürnberg
Turnul de televiziune
Fântâna lui Neptun,
o copie al fântânei din Sankt Petersburg
Nürnberg, văzut din sud
Ecluza Eibach de [1]
din sv-tul Nürnbergului
Nürnberg
Sala de conferinţe al NSDAP-ului


[modifică] Vezi şi

[modifică] Note

  1. ^ Forma uzuală prescurtată pentru Kirche Unserer Lieben Frau(en), denumire folosită în eviul mediu, în spaţiul german pentru o biserică a Sfântei Fecioare. [2]
  2. ^ Wein = vin, Stadel = şură / depozit. [3]
  3. ^ Puntea călăului (Henker = călău, Steg = punte). [4]
  4. ^ Turnul de apă. de [5]
  5. ^ Curtea Mesteşugarilor (Handwerker = mesteşugar, Hof = curte). [6]
  6. ^ Curtea armelor (Waffen = arme, Hof = curte).
  7. ^ Poarta Femeilor (Frauen = femei, Tor = poartă). [7]
  8. ^ Poarta Regelui (König = rege, Tor = poarta).
  9. ^ Caruselul căsniciei (Ehe = căsnicie, Karussell = carusel). [8] [9] [10] [11] [12] [13]
  10. ^ Fondaţia de poeţi de [14]
  11. ^ Flora Germaniei pictată de Johann Georg Sturm (1796) de [15]
  12. ^ Calea ferată al Bavariei: Bayerische Ludwigsbahn de [16]
  13. ^ Imagini: Straße der Menschenrechte, Dokumentationszentrum etc.

[modifică] Legături externe

Commons
Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Nürnberg


v • d • m
Districte rurale şi urbane în Bavaria
Districte urbane
Amberg · Ansbach · Aschaffenburg · Augsburg · Bamberg · Bayreuth · Coburg · Erlangen · Fürth · Hof · Ingolstadt · Kaufbeuren · Kempten · Landshut · Memmingen · München · Nürnberg · Passau · Regensburg · Rosenheim · Schwabach · Schweinfurt · Straubing · Weiden · Würzburg
 Stema landului Bavaria
Districte rurale
Aichach-Friedberg · Altötting · Amberg-Sulzbach · Ansbach · Aschaffenburg · Augsburg · Bad Kissingen · Bad Tölz-Wolfratshausen · Bamberg · Bayreuth · Berchtesgadener Land · Cham · Coburg · Dachau · Deggendorf · Dillingen an der Donau · Dingolfing-Landau · Donau-Ries · Ebersberg · Eichstätt · Erding · Erlangen-Höchstadt · Forchheim · Freising · Freyung-Grafenau · Fürstenfeldbruck · Fürth · Garmisch-Partenkirchen · Günzburg · Haßberge · Hof · Kelheim · Kitzingen · Kronach · Kulmbach · Landsberg am Lech · Landshut · Lichtenfels · Lindau · Main-Spessart · Miesbach · Miltenberg · Mühldorf am Inn · München · Neuburg-Schrobenhausen · Neumarkt in der Oberpfalz · Neustadt an der Aisch-Bad Windsheim · Neustadt an der Waldnaab · Neu-Ulm · Nürnberger Land · Oberallgäu · Ostallgäu · Passau · Pfaffenhofen an der Ilm · Regen · Regensburg · Rhön-Grabfeld · Rosenheim · Roth · Rottal-Inn · Schwandorf · Schweinfurt · Starnberg · Straubing-Bogen · Tirschenreuth · Traunstein · Unterallgäu · Weilheim-Schongau · Weißenburg-Gunzenhausen · Wunsiedel im Fichtelgebirge · Würzburg
Adus de la http://ro.wikipedia.org/wiki/N%C3%BCrnberg