Alexandru Roman

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
0
Sigla academia romana.gif Membru fondator al Academiei Române
Alexandru Roman
Alexandru Roman.jpg
Alexandru Roman
Naștere 26 noiembrie 1826
Aușeu, Bihor
Deces 15/27 septembrie 1897
Sebeș
Profesie profesor și publicist
Naționalitate română

Alexandru Roman (n. 26 noiembrie 1826, Aușeu, Bihor - d. 15/27 septembrie 1897, Sebeș) a fost un om politic român transilvan, îndrumător cultural, publicist, membru fondator al Academiei Române, unul dintre primii profesori români care a ținut prelegeri și a predat în limba română în Transilvania.

[modificare] Biografie

Studiile primare și secundare le-a terminat la Beiuș și Oradea. A urmat studiile universitare la Viena, unde a studiat filosofia, matematica și teologia. A fost profesor la gimnaziul românesc „Samuil Vulcan” din Beiuș. Aici a fost primul profesor care a ținut prelegeri în limba română.[1] Din 1851 a devenit profesor titular de limba română la Academia de drept din Oradea, iar din 1862 până în 1867, a fost profesor de limba română la Universitatea din Budapesta. Alexandru Roman a fost unul dintre inițiatorii catedrei de limbă și literatură română de la universitatea maghiară, alături de episcopul greco-catolic Vasile Erdeli-Ardeleanu.

În 1866 Alexandru Roman s-a numărat printre membrii fondatori ai Societății Literare Române, care ulterior a devenit Academia Română. El s-a mai numărat printre organizatorii Societății de Leptură a Junimei Române Studioase (1851) și ai Societății Petru Maior (1862). A fost redactor al gazetelor „Concordia” (înființată la Budapesta în 1861, în colaborare cu Sigismund Pap, până în 1866) și la „Federațiunea” (1868 - 1876), înființat tot de el la Budapesta. A suferit multe persecuții politice din partea autorităților maghiare fiindcă a apărat deschis cauza românilor transilvani, în Ungaria dualismului (1867-1918) austro-ungar. În paginile acestor reviste el a publicat articole deosebit de virulente care i-au atras numeroase procese de presă și care au culminat cu Pronunciamentul de la Blaj din 1868, articol pentru care a fost condamnat la un an de închisoare (în închisoarea ungară din Vaț, eliberat în 1870).

Între 1865 și 1888 a fost deputat în Parlamentul unguresc de la Budapesta unde a apărat drepturile românilor din Transilvania.

[modificare] Note

  1. ^ Predescu, p.733

[modificare] Bibliografie

Unelte personale
Spații de nume

Variante
Vizualizări
Acțiuni
Navigare
Participare
Tipărire/exportare
Trusa de unelte
În alte limbi