Comuna Șuncuiuș, Bihor

Șuncuiuș
—  Comună  —
Țară	România
Județ	Bihor
Reședință	Șuncuiuș
Sate componente	Șuncuiuș, Bălnaca, Bălnaca-Groși, Zece Hotare
Guvernare
- Primar	Doru Gabor (PNL, ales 2008)
Suprafață
- Total	72,04  km²
Populație (2002)
- Total	3,499 locuitori
Site: Pagina Primăriei
Localizare în cadrul județului

Șuncuiuș (în maghiară: Vársonkolyos) este o comună situată în nord vestul României, în partea de est a județul Bihor, la poalele Munților Pădurea Craiului, pe cursul mijlociu al râului Crișului Repede și cuprinde în componența sa patru sate: Șuncuiuș (reședință), Bălnaca, Bălnaca-Groși și Zece Hotare.

Așezare

Teritoriul Administrativ al Comunei Șuncuiuș se învecinează cu comunele: Borod la nord, Bratca la est și nord-est, Vadu-Crișului la vest și nord-vest, Dobrești la sud-vest și Roșia în partea sudică, față de acestea are o poziție centrală: 7 km față de Vadu Crișului, 7 km față de Bratca și 11 km față de Borod, localități din care înainte de 1989 provenea un număr mare de angajați pentru agenții economici din localitate, în special în domeniul mineritului.

Comuna Șuncuiuș dispune de forme variate de relief cum sunt dealurile, dintre care cele mai importante sunt:

• Cărmăzan (855 m)
• Recea (750 m)
• Dealul Popii (683 m)
• Dealul Rujetului (845 m)
• Dealul Hăpătag (730 m)
• și multe altele cu altitudini mai mici.

Pe lângă dealuri teritoriul comunei cuprinde și o zonă muntoasă joasă din cadrul Munților Pădurea Craiului (Vîrful Runcului). O altă formă de relief care se găsește pe teritoriul administrativ al comunei Șuncuiuș este cea depresionară întâlnită în zona centrului de comună (satele Șuncuiuș și Bălanaca). Această fâșie depresionară de pe teritoriul comunei face parte din Compartimentul Depresionar Vad-Borod, care desparte munții Pădurea Craiului de Muntele Șes. Zona de deal și de munte a comunei cuprinde în principal un subsol dominat de argilă și calcar, în acesta din urmă, apa a „construit” de-l lungul istoriei formațiuni carstice, cum ar fi: peșteri (în număr de aprox. 70) – dintre care cea mai reprezentativă este Peștera Vântului, doline, ponoare, izbucuri și văi carstice, unice prin anatomia lor și prin multitudinea de informații despre perioadele demult apuse pe care le ascund. Comuna Șuncuiuș este străbătută de Râul Crișul Repede, pe o lungime de 7 km, și de afluenții acestuia: unii permanenți Valea Izbândișul, Valea Mișidului care izvorăsc de pe teritoriul comunei, precum și o serie de pâraie care curg în funcție de sezon și de precipitații:

• Valea Groș
• Valea Măguranului
• Valea Țarinii
• Valea Făgetului

Istoric

Prima atestare documentară a localității Șuncuiuș datează din anul 1256, când sub denumirea de Sunkulus, apare în consemnarea făcută de diploma lui Bela al IV-lea, regele Ungariei.

Localitatea Șuncuiuș este pomenită în mai multe rânduri, începând cu anii 1264, 1284, 1508 și 1604, când se arată că făcea parte din domeniul Șinteului. Pe acest domeniu, în prima parte a sec. al XVII-lea s-au stabilit, în pribegie foștii domni ai Țării Românești: Gavrilaș Movilă și Constantin Șerban, care au încercat să-și regrupeze forțele în vederea reocupării tronurilor pierdute. Istoria contemporană a acestor locuri consemnează martirajul lui George Groza și Mihai Ungur care, împreună cu un grup de săteni au fost arestați de gardiștii maghiari în perioada imediat următoare Marii Uniri din 1918, primii doi fiind uciși în mod bestial.

Urmașii lor, veteranii de război de astăzi, au fost distinși cu numeroase medalii în timpul celui de-al doilea război mondial. Șuncuiuș-ul a luat ființă ca și comună în anul 1964, când în urma reorganizării administrative a Țării, a fost înființată și această comună cuprinzând terenuri care înainte aparțineau comunelor din jur. Tot la această dată a fost desființată și comuna Zecehotare, care astăzi face parte din comuna Șuncuiuș, ca și sat aparținător.

Dezvoltarea cea mai puternică a zonei s-a produs după cel de-al doilea război mondial, o dată cu începerea exploatării zăcămintelor de argilă și bauxită de pe teritoriul de astăzi al comunei, în perioada premergătoare revoluției din 1989, problema argilei de la Șuncuiuș fiind considerată problemă de interes național.

Populație

Comuna Șuncuiuș are o populație de 3511 locuitori (conform recensământului din anul 2002), împărțiți pe cele patru sate după cum urmează:

• Șuncuiuș 1832
• Bălnaca 1013
• Zecehotare 499
• Bălnaca Groși 167

Din punct de vedere al religie populația majoritară este de religie ortodoxă: 2841, în afară de ortodocși în comună mai trăiesc și adepți ai altor religii după cum urmează: penticostală 463, baptistă 123, reformată 48, romano-catolică 27, greco-catolică 14, creștini rit vechi 6, luterană și martorii lui iehova câte 1 și 5 nedeclarați. În ceea ce privește structura în funcție de etnie, majoritatea populației este de etnie română: 90.71%, rromi: 5.50%, maghiari: 4.01% și alte naționalități sub 1% (ruși germani și slovaci). În ceea ce privește clasificarea populației în funcție de vârstă, aceasta se caracterizează printr-un grad relativ mare de îmbătrânire, datorată migrației populației tinere înspre orașe, pentru studii și locuri de muncă.

La nivel de localitate se manifestă o tendință de scădere a numărului de locuitori, atât ca urmare a migrației (fenomen care a cunoscut o escaladare continuă o dată cu restructurarea întreprinderilor cu specific minier din localitate, care a dus la scăderea continua a numărului de locuri de muncă, astfel oamenii au fost obligați să-și caute un loc de muncă în altă parte), cât și ca urmare a scăderii natalității la nivel de comună, situație de altfel specifică pentru întreaga țară în această perioadă.

Forța de muncă

Referitor gradul de ocupare al forței de muncă la nivelul localității acesta este foarte scăzut, majoritatea persoanelor care au un loc de muncă își desfășoară activitatea în alte localități, în special în orașele din jur. La nivelul localității, numărul de locuri de muncă este foarte scăzut, sectorul minier fiind până la restructurarea sa principala sursă de locuri de muncă pentru localnicii din comună și pentru cei din localitățile învecinate. În prezent acest sector a fost foarte puternic restrâns, exploatarea zăcămintelor (argilă) făcându-se doar prin cariere la suprafață, cu un număr redus de muncitori. O altă categorie de angajați sunt cei care își desfășoară activitatea în comerț, turism, diferite servicii, administrație ș.a. dar cei mai mulți cetățeni ai comunei au un loc de muncă în alte localități. Rata șomajului la nivel de comună este estimată în jurul intervalului 10-15%. Cea mai mare parte a populației este calificată în activități specifice sectorului minier,. Deoarece la vremea respectivă acesta cunoștea o dezvoltare destul de susținută, dar populația mai tânără este calificată în meserii și ocupații noi, adaptate la perioada și cerințele actuale de pe piața forței de muncă din zonă. În prezent Administrația publică locală acordă asistență socială pentru un număr de 68 de familii.

Sănătate

In ceea ce privește sistemul sanitar și reprezentarea acestuia la nivel local, în comună există 3 puncte sanitare în satele Bălnaca, Șuncuiuș și Zecehotare. În Șuncuiuș există două cabinete medicale individuale cu doi medici și trei asistente. De asemenea în Șuncuiuș este și un cabinet Stomatologic. La punctele din satele Bălnaca și Zecehotare există doar o câte o asistentă care asigură permanența, iar asistența medicală de specialitate este asigurată periodic tot de cei doi medici de la Dispensarul Șuncuiuș. Din punctul de vedere al asistenței sanitar veterinare, în centrul de comună există un dispensar veterinar cu medic veterinar care asigură asistența medicală specifică permanentă.

Învățământ

În ceea ce privește învățământul și reprezentarea acestuia la nivel de comună, în Șuncuiuș există 8 școli, un liceu și două grădinițe cu program normal: una în Șuncuiuș și una în Bălnaca. Putem afirma că în localitatea Șuncuiuș, ca mai în toate satele României, învățământul s-a impus cu pați mărunți și multe greutăți aceasta finalizându-se pe la mijlocul secolului XIX pe lângă biserică.

În anul 1874 prin strădania locuitorilor acestei așezări se constituie primul locaș de învățământ cu zidurile din piatră, în care funcționează până în anul 1955 clasele I-IV, care a fost extinsă ulterior când s-au înființat și clasele V-VII. Pentru că numărul de copiii era în creștere s-a impus construirea a încă unei clădiri în care începând cu anul 1965 s-a desfășurat învățământul cu clasele I-VIII. În anul 1973 s-a construit localul nou al școlii, cu un etaj, fiind amenajat cu apă, canalizare, energie electrică și încălzire centrală. Până în anul 1984 aici funcționează învățământ cu clasele I-VIII, respectiv I-X. Din anul 1985, în incinta școlii noi funcționează și clasele de seral de la Grupul Școlar Alexandru Roman Aleșd, până în 1991 când se transformă în Liceul Teoretic Șuncuiuș. Din 1991 până în prezent, profilul claselor la învățământ liceal a fost: mecanic minier, electrotehnic, matematică-fizică, matematică-informatică și protecția mediului. Liceul din Șuncuiuș dispune de o bază materială bine întreținută, bază sportivă, sală de sport, bibliotecă, și un corp didactic bine pregătit și dedicat unei bune pregătiri a elevilor care optează pentru a urma școala în Șuncuiuș. Grupul Școlar din Șuncuiuș are angajat un număr de 34 de cadre didactice la cele patru cicluri de învățământ. De asemenea tot în satul Șuncuiuș, respectiv în cătunul Pojorâta mai funcționează o școală cu clasele I-IV, cu predare simultană deoarece numărul de elevi este foarte redus. Aceiași situație este întâlnită și la Școlile din cătunul Cărmăzan, sat Zecehotare, Bălnaca –Groși și la Școala din Cătunul Chirămaș, satul Bălnaca. În satele Bălnaca și Zecehotare, există și câte o școală cu clasele I-VII.

Dar totuși cea mai importantă unitate de învățământ rămâne liceul din Șuncuiuș, cu două pofile respectiv matematică-informatică și protecția mediului, cu clase la zi și învățământ liceal cu frecvență redusă, profil electrotehnic.

Odihnă, agrement, natură și mediu

Capitolul de natură și agrement este fără doar și poate cel mei bine reprezentat la nivel de comună, existând nenumărate posibilități de petrecere a timpului liber într-un cadru natural foarte pitoresc, marcat de o unicitate remarcabilă.

Pe teritoriul comunei Șuncuiuș există mai multe locuri unde este permisă camparea cu corturi, de exemplu în zona izvorului Izbândișului, în apropierea castelului (frântura), zona ciunta, peștera bătrânului, și altele. De asemenea există pensiuni agro-turistice care oferă servicii din cele mai diverse pentru turiști, cum ar fi cazare, masă, organizarea de diferite evenimente, de exemplu partide de vânătoare, mergând până la cazuri în care se acordă inclusiv translator pentru turiști.

În ceea ce privește spațiile de cazare din localitate, un loc aparte îl reprezintă Castelul (Foto) de la Șuncuiuș, așezat într-un cadru natural foarte pitoresc, este direcționat în principal activităților de tabără pentru elevi.

Turistul care vizitează comuna Șuncuiuș, și nu numai are la dispoziție întreagă gamă de posibilități de petrecere a timpului liber, cum ar fi: speologie, rafting, pescuit, vânătoare, plimbări în aer liber (trasee turistice). În domeniul speologic, comuna Șuncuiuș deține, în cadrul teritoriului său administrativ, un adevărat arsenal de peșteri și formațiuni carstice dintre cele mai diverse, unele dintre ele unice în țară sau poate chiar în întreaga lume. Speologii afirmă că niciunde în lume, anatomia peșterilor nu a păstrat mai nealterat ca aici o structură morfologică născută din multimilenarul dialog dintre piatră și apă, uimitoare prin perfecțiune, excepțională ca valoare. Cea mai importantă dintre peșteri este „Peștera Vântului”, descoperită la data de 7 aprilie 1957, unică atât prin lungime, cât și prin morfologia specifică a formațiunilor carstice din interior. De asemenea de o importanță deosebită în rândul peșterilor sunt și:

• Peștera „Ungurul Mare”
• Peștera „Mișid”
• Peștera „Moanii”
• Peștera „Bătrânului”din cadrul platoului carstic „Imașul Bătrânului”
• Peștera „Izbândiș”
• Peștera „Lesiana” și multe altele.

Persoanele pasionate de alpinism găsesc în comuna Șuncuiuș un mediu foarte propice desfășurării acestei activități. În defileul Crișului Repede există mai multe trasee de alpinism, situate pe versant drept; dintre acestea enumerăm doar câteva, respectiv, Traseul Crucii, Traseul „Creasta Abruptă”, Traseul Roșu, Traseul „1 Mai” etc.

Având în vedere faptul că prin Comuna Șuncuiuș trece râul Crișul Repede, acesta și-a creat de-a lungul timpului un defileu splendid, prin erodarea continuă a muntelui. Defileul Crișului Repede a fost declarat rezervație naturală încă din anul 1955 de către Academia Română, pe o distanță de 3 km. Întreaga zonă prezintă un deosebit interes din punct de vedere biologic, în ceea ce privește flora și fauna actuală și fosilă, din punct de vedere speologic, arheologic și al geografiei fizice. Datorită complexității factorilor pedoclimatici, în defileu există aprox. 1500 specii vegetale, din care 757 plante superioare. Dintre plantele ocrotite amintim: laleaua pestriță (Fritilaria), migdalul pitic (Amygdalus mana), Ghimpele (Ruscus aculeatus), dediței (Pulsatila montana). De asemenea numeroase plante specii de plante medicinale și ciuperci comestibile. Fauna defileului cuprinde mai multe specii de amfibieni și reptile (specii de tritoni, salamandre, guster, șopârla de ziduri, șarpele lui Esculap), specii de păsări, unele deosebit de rare (uliul păsărar, șoimul rândunelelor, cioful de pădure), mamifere mici și mamifere mari (vidra, căprioara, mistrețul, pisica sălbatică, râsul). În zona defileului, Crișul Repede oferă amatorilor de rafting condiții optime pentru această activitate de petrecere a timpului liber. De asemenea există condiții pentru pescuit, în zonă trăind mai multe specii de pești. În comună există de asemenea posibilitatea de practicare a vânătorii, zona de vânătoare este în administrarea AJVPS regionale. În zonă trăiesc mai multe specii de animale sălbatice, cum ar fi: mistrețul, căprioara, iepurele de câmp ca vânat mare, precum și o multitudine de specii de păsări și animale mai mici.

Turistul care vizitează comuna Șuncuiuș, și nu numai, are la îndemână și posibilitatea efectuării de drumeții și plimbări în aer liber, existând mai multe trasee turistice, amenajate cu marcaje corespunzătoare, având grade de dificultate medii și reduse, unele dintre acestea nefiind recomandate iarna. În sezonul de iarnă, se poate practica ski-ul, chiar dacă deocamdată nu există o pârtie amenajată corespunzător, sunt mai multe locuri unde acest lucru este posibil, pe lângă schiat se poate opta pentru sanie și alte sporturi de iarnă. În centrul de comună există teren mare de fotbal, optim pentru competiții, terenuri de handbal, volei și sală de sport cu toate dotările necesare în cadrul școlii din localitate.

În concluzie, comuna Șuncuiuș a fost, o localitate cu specific minier, dar o dată cu reducerea drastică a dimensiunilor acestui tip de activitate la nivel de comună, cetățenii au fost practic obligați să se adapteze la noile condiții socio-economice care s-au ivit, ca mai peste tot; unii reușind acest lucru, alții mai puțin. În prezent un mare număr de locuitori, mai ales în satele de deal și de munte se ocupă cu agricultura, în special creșterea animalelor. Ar fi la nivel de comună destule posibilități de dezvoltare, în domenii precum cel turistic, agro-turistic și de agrement dar și unele activități economice pentru care există posibilități la nivel local. Printre altele, pe raza comunei sunt resurse apreciabile de argilă, bauxită, calcar simplu, calcar negru, izvoare cu apă potabilă, și nu în ultimul rând forță de muncă destul de bine calificată în diferite domenii.