Salonta

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salonta

[[Imagine:{{{imagine}}}\|300px]]

stemă	amplasare

Amplasare

46°47′60″N, 21°39′00″E

Judeţ

Atestare documentară

Populaţie ([[Recensământul populaţiei din {{{recensământ}}} (România)|{{{recensământ}}}]])

18.137, 2006

Suprafaţă

9,5 km²

Densitatea populaţiei

2.119 loc./km²

Altitudinea medie

90 m n.m.

Localităţi
componente

{{{componenţă}}}

Primar

László Török, UDMR

Sit web

ro http://www.salonta.ro/

Poziţia oraşului în cadrul regiunii

[[Imagine:{{{harta oraşului}}}|200px|Harta administrativă a oraşului Salonta]]

Harta administrativă a oraşului

"Turnul Ciunt"

Salonta (în maghiară: Nagyszalonta) este un municipiu situat în sudul judeţului Bihor, în extremitatea de vest a României, lângă frontiera cu Ungaria.

[modifică] Geografie

Municipiul Salonta este situat în partea de vest a României, în sud-vestul judeţului Bihor, la 39 km de Municipiul Oradea (reşedinţa de judeţ) şi la 14 km de punctul de trecere a frontierei spre Ungaria Salonta - Méhkerék. Este străbătut de canalul Culişer.

Cu o suprafaţă de 170,04 km², Salonta este al doilea oraş ca suprafaţă din judeţul Bihor, după Oradea.

[modifică] Istorie

Oraşul a fost menţionat documentar pentru prima dată în 1332, într-un registru papal în care apărea sub denumirea de Zalanta. Aşezarea a fost distrusă de turci în 1598 şi a rămas nelocuită până în 1606. În acest an, principele Ştefan Bocskai începe reconstrucţia cetăţii, staţionând aici 300 de soldaţi liberi, pe care i-a împroprietărit cu pământ. Ei şi-au construit ferme şi gospodării, vigilenţi în cazul unui nou atac turcesc. Data de 3 iunie, ziua când s-au aşezat aici cei 300 de soldaţi este astăzi ziua oraşului.

În prima jumătate a secolului XVI, datorită pericolului constant de invazie din partea otomanilor, s-au construit fortificaţii, turnuri de strajă şi şanţuri cu apă. Invazia nu a putut fi evitată. În 1658 , datorită pericolului iminent, locuitorii salontei au incendiat-o şi părăsit-o, la ordinele lui Rackozi II. Turcii au capturat Salonta şi au transformat-o în centru de sângeac în cadrul vilaietului Varat (de Oradea), până în 1692. În acest timp a purtat numele de Salanta. Sfârşitul secolului XVII a fost marcat de renaşterea Salontei, popularea ei şi eventual de cucerirea ei de către trupele imperiale austriece.

[modifică] Demografie

Evoluţia populaţiei la recensăminte:

Conform datelor recensământului din 2002, municipiul Salonta avea o populaţie de 18.074 de locuitori, dintre care 10.335 maghiari, 7.267 români, 379 ţigani (romi), 45 slovaci, 29 germani, 9 ucraineni, 3 evrei, 3 italieni şi 4 de alte etnii. Salonta este al doilea oraş ca număr de locuitori din judeţul Bihor, după Oradea. Zona de influenţă a municipiului cuprinde mai mult de 70.000 de locuitori.

[modifică] Economie

În timpurile comuniste, Salonta era renumită datorită numeroaselor fabrici, cum ar fi: Fabrica de mezeluri Salonta, Metalul Salonta, Mobila Salonta, Abatorul, etc. Actualmente, multe dintre ele sunt în pragul falimentului.

În prezent cea mai renumită fabrică, cunoscută la nivel naţional, este „Principal SA” în cadrul cărea se fabrică Salamul de Sibiu şi încă 11 sortimente de salamuri uscate.

Industria alimentară este cea mai dezvoltată în Salonta.

În centrul Salontei îşi au sediul numeroase supermarketuri şi bănci.

[modifică] Politică şi administraţie

Consiliul Local al municipiului Salonta, ales în 2004, este compus din 17 consilieri:

	Partid	Consilieri	Componenţa Consiliului
	Uniunea Democrată a Maghiarilor din România	12
	Alianţa Dreptate şi Adevăr	4
	Partidul Social Democrat	1

[modifică] Cartiere

Cartierele Salontei: Centru, Avram-Iancu, Cartierul Gară, Gociou, Fiveşchert, Moara.

[modifică] Oraşe înfrăţite

[modifică] Consulate

Consulatul onorific al Slovaciei

[modifică] Turism

„Turnul Ciunt” este simbolul oraşului şi este cea mai veche clădire a oraşului, o construcţie medievală declarată monument istoric, vizitată de peste 10.000 de turişti anual. În interiorul acesteia este amenajat „Muzeul Memorial Arany Janos”.