Comunități etnice în România

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Structura etnică a populaţiei României pe judeţe conform recensământului din 1930

În România trăiesc alături de comunitățile de români diferite alte comunități etnice, cu tradiții culturale, lingvistice și religioase specifice. Regiunile cu cea mai mare diversitate etnică din România sunt Transilvania, Banatul, Bucovina și Dobrogea. În zonele cu diversitate etnică mai redusă, precum Oltenia și Moldova, se manifestă cea mai mică deschidere atât față de pluralismul etnic, cât și față de cel politic. [1][2] Atitudinile cele mai reci față de maghiarii din România se manifestă în zonele unde aceștia sunt cel mai puțin prezenți (Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Moldova), iar percepția cea mai pozitivă asupra lor se înregistrează în Transilvania. Totodată, atitudinile cele mai reci ale maghiarilor față de românii din România se manifestă în zonele unde românii sunt cel mai puțin prezenți (Harghita, Covasna).[necesită citare][3]

Recensământul din 2002[modificare | modificare sursă]

La recensământului populației din 2002, 10,5% din populația României (21.680.974 de persoane) avea altă etnie decât cea română, iar 9% din populație avea altă limbă maternă decât limba română.

Grupurile etnice care au în componența lor mai mult de 1000 de persoane[4]
Etnie Număr de persoane Procent din
populație
Zone
Maghiari/secui 1.431.807 (din care 532 secui) 6,6% Transilvania, Banat, Crisana, Maramures, Moldova (județul Bacău), Bucovina
Romi 535.140 2,46% îndeosebi în Transilvania, Banat, Oltenia și Muntenia (aproape în toată țara)
Ucraineni 61.098 0,3% Maramureș, Bucovina, Banat, județul Tulcea
Germani (sași, șvabi) 59.764 (din care 1420 sași și 2995 șvabi) 0,3% Transilvania, Banat, Bucovina, județul Satu Mare, Dobrogea și București
Ruși-lipoveni 35.791 (din care 6721 ruși) 0,2% Dobrogea, județul Brăila, Bucovina
Turci 32.098 0,15% Dobrogea
Tătari 23.935 0,11% Dobrogea
Sârbi 22.561 0,10% Banat
Slovaci 17.226 0,1% județele Arad, Bihor și Sălaj
Bulgari 8.025 Banat, Muntenia, Dobrogea
Croați 6.807 județul Caraș-Severin
Greci 6.472 Dobrogea
Evrei 5.785 Bucovina, București
Cehi 3.941 Banat, în principal județul Caraș-Severin
Polonezi 3.559 Bucovina (județul Suceava)
Italieni 3.288 Câmpulung Muscel, Iași, Timișoara, județul Hunedoara și Dobrogea
Chinezi 2.243 București
Armeni 1.780 București, județul Constanța, Bucovina
Ceangăi 1.266 județele Bacău, Neamț și Iași

Recensământul din 2011[modificare | modificare sursă]

Grupuri etnice care au în componență mai mult de 1000 de persoane:[5] [6]

Repere culturale[modificare | modificare sursă]

Editura Kriterion[modificare | modificare sursă]

În anul 1970, scriitorul de etnie maghiară Géza Domokos are inițiativa de înființare a unei edituri menite să promoveze cultura cetățenilor români de altă etnie și să faciliteze accesul cititorilor români la cultura concetățenilor lor prin traduceri. Astfel, ia ființă Editura Kriterion, care publică lucrări în limbile comunităților etnice tradiționale din România. Consecventă ideii de dialog intercultural, după 1989 Editura Kriterion își extinde aria editorială și în limbile comunităților constituite recent în România, și, totodată, inițiază colecții noi (ca Bibliotheca Islamica și Biblioteca Rromă).

Reprezentare parlamentară[modificare | modificare sursă]

În prezent, 18 minorități au câte un deputat din oficiu, iar partidul maghiarilor UDMR are 27 de mandate de deputat (7.83%) și 12 mandate de senator (8.57%).

Comunitățile etnice din România sunt reprezentate în Parlament de următoarele partide, asociații și formațiuni politice:

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]