Comuna Tinca, Bihor
| Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea susținerii bibliografice pentru afirmațiile conținute. |
| Acest articol este scris parțial sau în întregime fără diacritice. Puteți da chiar dumneavoastră o mână de ajutor. Ștergeți eticheta după adăugarea diacriticelor. |
| Tinca | |
| — Comună — | |
| Biserica ortodoxă din localitatea Tinca | |
| Coordonate: Coordonate: | |
|---|---|
|
|
|
| Țară | |
| Județ | |
| Atestare | 1338 |
|
|
|
| Sate componente | Belfir, Gurbediu, Girișu Negru, Râpa, Tinca |
|
|
|
| Guvernare | |
| - Primar | Teodor Coste (PNL) |
|
|
|
| Populație (2002) | |
| - Total | 7,446 locuitori |
|
|
|
| Fus orar | EET (UTC+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (UTC+3) |
| Prefix telefonic | +40 x59 [1] |
|
|
|
| Localizarea în județul Bihor | |
| Comuna Tinca în Harta Iozefină a Comitatului Bihor, 1782-85 | |
| modifică |
|
Tinca este o comună în județul Bihor. Cuprinde 5 sate: Belfir, Gurbediu, Girișu Negru, Râpa, Tinca (reședință).
Cuprins |
Așezare[modificare]
Comuna Tinca este situata în partea de sud a judetului Bihor, în Câmpia Crisurilor, pe cele doua maluri ale Crisului Negru (Râpa, Tinca si Gurbediu pe malul drept, iar Belfirul si Girisu-Negru pe malul stâng), la o distanta de 592 de km de capitala tarii, la 40 de km de Oradea, resedinta judetului Bihor si la 24 de km de municipiul Salonta. Centrul comunei - Tinca - este situat pe paralelele 46 0 si 47 0 latitudine nordica si pe meridianul 21 0 si 56 0 longitudine estica. Satele apartinând comunei Tinca sunt asezate în felul urmator: în centrul comunei se afla localitatea Tinca, la vest de aceasta Gurbediu, la est Râpa, la sud Belfir si înspre sud-vest se afla satul Girisu-Negru. Comuna se învecineaza la nord cu Husasau de Tinca (comuna), la nord- vest se afla comuna Madaras, la vest comuna Tulca, la sud comunele Batar si Olcea, Cociuba Mare, iar la est comuna Holod si la nord-est comuna Lazareni
Istoric[modificare]
Urmele asezarilor omenesti de pe cursul mijlociu al Crisului Negru se pierd în negura vremii. Sapaturile arheologice efectuate de catre Muzeul Tarii Crisurilor în colaborare cu Institutul pedagogic din Oradea, pe terasa superioara a Crisului Negru, în punctul numit \"Dealul Morilor\" au scos la iveala urme de asezari omenesti datate în epoca pietrei slefuite (neolitic-cultura cris). Primele atestari documentare scrise, sunt mult mai târzii, majoritatea lor provenind din perioada feudalismului timpuriu.
Astfel, localitatea Tinca este atestata documentar prima data la 31 martie 1338, cu ocazia unei hotarnicii privitoare la mosiile aflate în partea nordica a Crisului Negru. În \"Registrul Dijmelor papale\" din anii 1332-1337 sunt mentionate localitatile Belfir si Girisu-Negru, cu prilejul strângerii dijmelor papale de la populatie (un fel de impozit, dare, taxa). Localitatea Gurbediu pare a fi cea mai veche, cel putin dupa atestarea ei scrisa, amintita tot cu ocazia unei hotarnicii, care însa a avut loc în anul 1302. Satul Râpa, desi atestat documentar mult mai târziu, în 1692, cu prilejul pustiirilor turcesti din aceste parti, a existat si el în secolele anterioare, ca date probabile si identificabile în legatura cu diferitele forme ale numelui localitatii putând fi amintite: 1220, 1403, 1412, 1474. Faptul ca Tinca si împrejurimile sale sunt amintite în aceste documente scrise demonstreaza ca asezarile de aici sunt, de fapt, mai vechi. Ipoteza e sustinuta si de unii istorici, care afirma ca, în urma distrugerii cetatii Oradea de catre tatari în anul 1241, autorul lucrarii \"Carmen miserabile\" - Rogerius - s-ar fi refugiat pe aceste meleaguri locuite, împreuna cu alti concetateni de-ai sai. Începând cu cea de-a doua jumatate a secolului al XV-lea si pâna pe la sfârsitul secolului al XVII-lea, populatia acestor sate a avut de suferit atât de pe urma exploatarii sociale, cât si de pe urma numeroaselor incursiuni si chiar a ocupatiei turcesti.
Educație și Religie[modificare]
În ceea ce priveste viata social-culturala a comunei Tinca, mentionam ca documente scrise amintesc de existenta unui învatamânt organizat înca de prin secolul al XVII-lea. În 1700 la Tinca functiona deja o scoala româneasca, care pe parcurs a fost reorganizata si largita. Aceasta scoala primeste un puternic sprijin în anul 1860, când Nicolae Jiga îi doneaza un intravilan cumparat cu 4.000 de florini pentru construirea unui nou local de scoala (în prezent, liceul din localitate îi poarta numele). Din anul 1858 Tinca are si o gradinita de copii. Dupa unire, scolile din comuna Tinca au fost transformate în scoli de stat, iar din anul 1961, în localitatea de resedinta functioneaza un liceu teoretic. În legatura cu viata cultural-artistica, subliniem înfiintarea a doua coruri, înca de la sfârsitul secolului trecut: Corul din Girisu-Negru - 1893 si Corul mestesugarilor din Tinca - 1896. În octombrie 1910 se constituie la Tinca \"Despartamântul\" Astra, avându-l ca presedinte pe Andrei Ile, prin a carui activitate s-au organizat numeroase manifestari cultural-artistice, printre care amintim si prima reprezentatie de teatru în limba româna, în 1911, data de catre trupa lui Aurel P. Banut, iar corul \"Hilaria\" din Oradea a facut prima sa vizita la Tinca în anul 1907. În anul 1932, ASTRA organizeaza o mare manifestare cultural-artistica, cu participarea numeroaselor formatii artistice scolare din satele comunei si din împrejurimi. În anul 1946 ia fiinta primul camin cultural din istoria localitatii, iar în anul 1967 a fost construit un altul, pe baza contributiei cetatenilor. Din anul 1956 în Tinca functioneaza un muzeu de stiinte naturale, a carui activitate a fost mult impulsionata prin eforturile unui autodidact local, dl. Csak Coloman, în prezent cetatean de onoare al comunei. Primaria comunei Tinca, în colaborare cu Biserica reformata Tinca se îngrijesc în prezent de aceasta institutie. În colectia muzeului se pastreaza o mandibula completa de mamut (Mammuthus primigenius), material descoperit cu ocazia saparii caminului pentru turbina la moara de lânga statiunea balneara, în anul 1932, la 8 m adâncime. De asemenea, un alt exemplar rar este fragmentul de molar de mamut, descoperit în albia Crisului-Negru, în anul 1964. Din anul 1952 functioneaza o biblioteca comunala, având la începuturi peste 27.000 de volume. Activitatea bibliotecii este coordonata si sprijinita, în zilele noastre, de catre Consiliul Local Tinca.
Economie[modificare]
Cu privire la mestesugurile traditionale din zona, cel mai frecvent este cel legat de prelucrarea lemnului. De asemenea, târgul si oborul de animale din Tinca, tinut în fiecare zi de luni a saptamânii, cunoaste o vechime de peste 100 de ani.
Obiective turistice[modificare]
- Stațiunea balneară "8 Mai".
- Biserica Ortodoxă (unde poate fi văzut unul dintre cele mai frumoase iconostasuri suflate cu aur).
- Muzeul de Științe Naturale.
- Monumentul Eroilor căzuți în timpul celui de-al doilea război mondial.
- Cimitirul Eroilor căzuți în cel de-al doilea război mondial.
- Poiana cu narcise de la Goroniște (1,0 ha)
Note[modificare]
- ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
|
||||||||||||||||