1938
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Secole: Secolul XIX - Secolul XX - Secolul XXI
Decade: Anii 1880 Anii 1890 Anii 1900 Anii 1910 Anii 1920 - Anii 1930 - Anii 1940 Anii 1950 Anii 1960 Anii 1970 Anii 1980
Ani: 1933 | 1934 | 1935 | 1936 | 1937 | 1938 | 1939 | 1940 | 1941 | 1942 | 1943
1938 (MCMXXXVIII) a fost un an comun al calendarului gregorian.
Evenimente [modificare]
- 10 februarie: Regele Carol al II–lea înlatură cabinetul Goga – Cuza și instaurează un regim de autoritate personală. În fruntea guvernului este numit patriarhul Miron Cristea
- 12 februarie: Trupe germane intră în Austria
- 20 februarie: A fost decretată o nouă Constituție, promulgată la 27 februarie 1938, prin care se introducea dictatura regală a lui Carol al II–lea și sfârșitul regimului parlamentar
- 3 martie: Se descoperă petrol în Arabia Saudită
- 15 martie: Uniunea Sovietică anunță oficial că Nikolai Buharin a fost executat
- 31 martie: Carol al II-lea a desființat toate partidele politice și a instituit Consiliul de Coroană ca organ de stat cu caracter permanent, alcătuit din membri "consilieri regali" numiți de rege, cu rang de miniștri de stat
- 13 aprilie: Printr-o scrisoare adresată de Gh. Tătărescu lui Constantin I. C. Brătianu, curentul favorabil regelui Carol al II-lea s-a separat definitiv de restul partidului conservator
- 16 aprilie: Sunt arestați și condamnați la închisoare mai mulți conducători legionari, în frunte cu căpitanul Corneliu Zelea Codreanu
- 27 mai: Conducătorul Mișcării Legionare, Corneliu Codreanu, este condamnat la 10 ani de muncă silnică. El nu va mai părăsi practic niciodată închisoarea.
- 19 iunie: Italia învinge Ungaria cu 4-2 în finala Campionatului Mondial de Fotbal din Franța
- 16 septembrie: Adolf Hitler îl primește la reședința sa din Berchtesgaden pe primul ministru britanic Arthur Neville Chamberlain, care își exprimă disponibilitatea de a convinge guvernul de la Praga să cedeze regiunile sudete, locuite în majoritate de germani
- 29 septembrie: Semnarea Acordurilor de la München. Marea Britanie, Franța și Italia recunosc cedarea regiunilor locuite de germanii sudeți din Cehia către Germania, și a celor locuite de polonezii din Cehia (regiunea Cieszyn) către Polonia
- 30 octombrie: Se emite la radio, adaptarea radiofonică după piesa lui Orson Welles, Războiul lumilor, piesă care creează mare panică în estul Statelor Unite
- 9 noiembrie: În Germania, "Noaptea de cristal" – mare pogrom împotriva evreilor
- 2 decembrie: Ridicarea legației române de la Vatican la nivel de ambasadă (relațiile vor fi întrerupte în 1950)
- 9 decembrie: Legația României de la Paris este ridicată la rangul de ambasadă, ambasador fiind numit Gh. Tătărescu
- 15 decembrie: Memorandumul românilor din Transilvania, semnat de Iuliu Maniu, Mihai Popovici și încă 48 de fruntași ai PNȚ, este prezentat regelui Carol al II–lea. În document se cerea "o schimbare de regim radicală" și respectarea principiilor democratice conform hotărârilor de la Alba Iulia din 1918
- 16 decembrie: Este înființat Frontul Renașterii Naționale, sub conducerea regelui Carol al II–lea
- 18 iulie:moare Regina Maria a Romaniei
Arte, Știință, Literatură și Filozofie [modificare]
- 20 februarie: A debutat, la postul de radio București, Maria Tănase, cea care va deveni simbolul cântecului popular românesc
- 27 octombrie: Este inaugurată, la Târgu Jiu, "Coloana fără sfârșit", celebra sculptură a lui Constantin Brâncuși
- 4 noiembrie: George Enescu a terminat "Suita a III-a", "Săteasca"
- 10 decembrie: Au început filmările la pelicula Pe aripile vântului
- 17 decembrie: Premiera piesei Jocul de–a vacanța de Mihail Sebastian, la Teatrul de Comedie din București, în regia lui Sică Alexandrescu; din distribuție au făcut parte V. Maximilian și George Vraca
- 30 decembrie: Celebrul test cu fiolă, efectuat pentru depistarea șoferilor aflați în stare de ebrietate, a fost introdus, pentru prima dată, în Indianapolis (SUA)
- Compania elvețiană "Nestle" introduce cafeaua sa instant, Nescafe
- Roy Plunkett descopera teflonul
- Chester Carlson inventează procesul de copiere, "xerografia"
- Este pusă în funcțiune la Timișoara, în premieră mondială, prima mașină de sudat șine de cale ferată și tramvai, invenție a prof. Corneliu Micloși
- P.P. Negulescu publică Destinul omenirii vol.I
- Mircea Vulcănescu publică Războiul pentru întregirea neamului
- Mircea Eliade publică Nuntă în cer; la Universitate ține cursul despre Istoria budismului
Nașteri [modificare]
- 2 ianuarie: Hans Herbjørnsrud, scriitor norvegian
- 5 ianuarie: Regele Juan Carlos I al Spaniei
- 6 ianuarie: Adriano Celentano, cântăreț italian
- 10 ianuarie: Donald E. Knuth, profesor la Universitatea Stanford
- 15 ianuarie: Adrian Moisoiu, politician român
- 31 ianuarie: Regina Beatrix a Olandei
- Ajip Rosidi, scriitor indonezian
- 24 februarie: Alexandru Surdu, profesor de filosofie
- 24 martie: István Ágh (cel tânăr),scriitor, poet, estetician și traducător maghiar
- 30 martie: Tudor Ghideanu, profesor de filosofie
- 4 aprilie: Aristide Buhoiu, realizator TV, scriitor (d. 2006)
- 8 aprilie: Kofi Annan, secretarul general al Națiunilor Unite, laureat al Premiului Nobel
- 9 aprilie: Viktor Cernomîrdin, om politic rus (d. 2010)
- 12 mai: Dumitru Fărcaș, interpret de muzică folclorică la taragot
- 13 mai: Ludovic Spiess, tenor român, director al Operei Române din București (d. 2006)
- 19 mai: Herbie Flowers, muzician englez
- 25 mai: Raymond Carver, scriitor american (d. 1988)
- 7 iulie:Horea Cucerzan,pictor român
- 28 iulie: Alberto Fujimori, fost președinte peruan
- 5 august: Rodica Popescu Bitănescu, actriță româncă de teatru și film
- 14 septembrie: Horia Bernea, pictor român (d. 2000)
- 22 septembrie: Augustin Buzura, scriitor român
- 26 septembrie: Mihai Radan, politician român
- 6 noiembrie: Dumitru Rusu, pictor român
- 7 noiembrie: Joe Dassin, muzician american de expresie franceză (d. 1980)
- 21 decembrie: Adela Mărculescu, actriță română de teatru și film
- Frank Moorhouse, scriitor australian
- Bruce Alberts, biochimist american, membru de onoare al Academiei Române
Decese [modificare]
- 3 ianuarie: Osip Mandelștam, poet rus (n. 1891)
- 21 ianuarie: Georges Méliès, primul realizator de filme francez (n. 1861)
- 8 februarie: István Auer, scriitor, poet și traducător maghiar (n. 1877)
- 1 martie: Gabriele d’Annunzio, scriitor italian (n. 1863)
- 13 martie: Nikolai Ivanovici Buharin, revoluționar bolșevic (n. 1888)
- 15 martie: Alexei Ivanovici Rîkov, revoluționar rus (n. 1881)
- 6 aprilie: Aurel Angelescu, matematician român (n. 1886)
- 7 aprilie: Suzanne Valadon, pictoriță franceză, prima femeie admisă în Société Nationale des Beaux-Arts și mama pictorului Maurice Utrillo (n. 1865)
- 15 aprilie: César Vallejo, poet peruvian (n. 1892)
- 26 aprilie: Edmund Husserl, filosof austric (n. 1859)
- 7 mai: Octavian Goga, poet, politician (n. 1881)
- 13 mai: Charles Edouard Guillaume, fizician elvețian, laureat al Premiului Nobel (n. 1861
- 15 mai: Gheorghe Marinescu, fondatorul Școlii Românești de Neurologie (n. 1863)
- 16 mai: Joseph Baermann Strauss, inginer constructor și designer de poduri american (n. 1870)
- 31 mai: Max Blecher, scriitor român (n. 1909)
- 9 iunie: Ovid Densusianu, poet, filolog român (n. 1873)
- 18 iulie: Regina Maria a României, născută prințesă de Marea Britanie și Irlanda
- 7 august: Constantin Stanislavski, artist rus (n. 1863)
- 25 august: Alexandr Kuprin, scriitor, pilot, explorator și aventurier rus (n. 1870)
- 5 octombrie: Demostene Russo, istoric și filolog român (n. 1869)
- 10 noiembrie: Mustafa Kemal Atatürk, primul președinte al Republicii Turcia (n. 1881)
- 30 noiembrie: Corneliu Zelea Codreanu, fondatorul și liderul "Gărzii de Fier" (n. 1899)
- 25 decembrie: Karel Čapek, prozator și dramaturg ceh (n. 1890)
- Alexandru Averescu, general de armată, prim ministru român (n. 1859)
- Edmond van Saanen Algi, arhitect, pictor și grafician român de origine olandeză (n. 1871)
Premii Nobel [modificare]
