Religia în România

Date statistice

Prezenţa Bisericii Ortodoxe Române comparativ cu cea a Bisericii Române Unite cu Roma, conform recensământului din 1930

Conform recensământului din 2002,¹ 18.806.428 de cetățeni, reprezentând 86,8% din populație, s-au declarat ortodocși, 1.028.401 s-au declarat romano-catolici (4,5% din populație), 698.550 reformați (3,7%), 330.486 penticostali (1,5%), 195.481 greco-catolici (0,9%), 129.937 baptiști (0,6%) ș.a. În Dobrogea, există o minoritate islamică (0,3%), compusă majoritar din turci și tătari. Există și un număr mic de atei (0,04%), agnostici, persoane care sunt non-religiose (0,06%) și persoane fără o religie declarată (0,05%).

Conform Annuario Pontificio Romano, buletinul oficial al Sfântului Scaun, în aceeași perioadă recensământul intern al Bisericii Catolice a numărat în România 1.193.806 credincioși romano-catolici (cu 165.405 persoane mai mult comparativ cu cele înregistrate de autoritățile române).

În august 2010, în România existau 18.300 de biserici.

Finanțarea bugetară a statului român, destinată construirii și renovării de biserici, a fost de 54,6 milioane de lei în anul 2010, și de 28,3 milioane în anul 2011.

Culte religioase

• Biserica Ortodoxă Română
• Biserica Romano-Catolică
• Biserica Ortodoxă de Stil Vechi din România
• Biserica Română Unită cu Roma
• Biserica Reformată din România
• Biserica Evanghelică Lutherană din România
• Biserica Evanghelică de Confesiune Augustană din România
• Biserica Unitariană din Transilvania
• Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România
• Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea din România
• Uniunea Penticostală din România
• Federația Comunităților Evreiești din România
• Islamul în România
• Martorii lui Iehova
• Uniunea Bisericilor Crestine dupa Evanghelie din Romania

Cadrul legal

Viața religioasă în România se desfășoară conform principiului libertății credințelor religioase, principiu enunțat la articolul 29 din Constituția României,² alături de libertatea gândirii și a opiniilor. Pe Teritoriul Romaniei, in Transilvania mai exact prin Edictul de la Turda a fost declarata prima oara in Europa, in 1568 Declaratia privitoare la toleranta religioasa. Chiar daca nu se definește explicit ca stat laic, România nu are nici o religie națională, respectând principiul de secularitate: autoritățile publice sunt obligate la neutralitate față de asociațiile și cultele religioase. Cetățenii sunt egali în fața legii și în fața autorităților publice, indiferent de convingerile religioase sau părerile despre lume și viață (Weltanschauungen) pe care le au.

Cultele religioase sunt autonome față de stat, care însă trebuie să le sprijine. Tot conform constituției, discriminările religioase, ca și incitarea la discriminare și promovarea urii religioase, sunt interzise.

Cadrul legal al funcționarii cultelor religioase este definit de decretul 177/1948, publicat în Monitorul Oficial nr. 178 din 4 august 1948. Acest decret, emis de autoritatile comuniste in 1948, permite imixtiunea masivă a statului în chestiuni care privesc libertatea religioasă și de conștiință, chestiuni ce țin de viața privată a fiecăruia.

Adoptarea unei noi legi a cultelor a fost întârziată de Biserica Ortodoxă Română,³ care a motivat atitudinea sa prin dorința de revenire la situația consacrată de Constituția din 1923,⁴ când Biserica Ortodoxă Română și cea Română Unită cu Roma (Greco-Catolică) se bucurau de un statut privilegiat față de celelalte culte religioase.

Biserica Ortodoxă Română mai cerea și ca înregistrarea unui nou cult să fie condiționată de adeziunea a cel puțin 0,5% din populația țării. În acest fel BOR urmărea obstrucționarea unor culte și grupări religioase, fapt ce contravine principiului libertății religioase.

De curând,⁵ Biserica Ortodoxă Română a renunțat la aceste cerințe și a promovat adoptarea în regim de urgență a unui proiect controversat de lege a cultelor, care în opinia celorlalte culte avantajează BOR.

Prin Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor Publicată în Monitorul oficial Partea I, nr. 11/8.01.2007 se prevede, între altele, că "În România nu există religie de stat; statul este neutru față de orice credință religioasă sau ideologie atee. Cultele sunt egale în fața legii și a autorităților publice. Statul, prin autoritățile sale, nu va promova și nu va favoriza acordarea de privilegii sau crearea de discriminări față de vreun cult."

La data intrării în vigoare a legii, în România erau recunoscute următoarele culte:

1. Biserica Ortodoxă Română
2. Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara
3. Biserica Romano- Catolică
4. Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică
5. Arhiepiscopia Bisericii Armene
6. Biserica Creștină Rusă de Rit Vechi din România
7. Biserica Reformată din România
8. Biserica Evanghelică C.A. din România
9. Biserica Evanghelică Lutherană din România
10. Biserica Unitariană din Transilvania
11. Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România
12. Biserica Creștină După Evanghelie din România - Uniunea Bisericilor Creștine După Evanghelie Din România
13. Biserica Evanghelică Română
14. Uniunea Penticostală - Biserica Lui Dumnezeu Apostolică din România
15. Biserica Creștină Adventistă de Ziua a Șaptea din România
16. Federația Comunităților Evreiești din România
17. Cultul Musulman
18. Organizația Religioasă Martorii Lui Iehova

Monitorizarea internațională a libertății religioase în România

Vechea biserică greco-catolică, înghiţită de construcţia unei biserici ortodoxe (martie 2008)

Rapoartele Comisiei Europene

Raportul de țară întocmit de Comisia Europeană cu privire la stadiul progresului României în drumul spre aderarea la Uniunea Europeană dat publicității pe 9 octombrie 2002 critică ritmul lent de restituire a bunurilor confiscate cultelor de către regimul comunist, cu referire expresă la obstrucționarea acestui proces de către BOR, care a intrat în 1948 în posesia unor lăcașe de cult pe care acum refuză să le restituie. În următorul raport de țară, dat publicității pe 5 noiembrie 2003, Comisia a consemnat din nou în mod expres problema restituirii bisericilor BRU. Un an mai târziu, în anul 2004, Comisia a menționat din nou lipsa de progres în privința restituirii bisericilor greco-catolice. Același raport a reliefat ineficiența comisiilor mixte de dialog între BOR și BRU, precum și refuzul unor instanțe de a examina în fond cererile parohiilor reclamante.

Raportul Departamentului de Stat al SUA din 15 septembrie 2006

Raportul [1] reliefează progresele făcute de România în domeniul libertății religioase, evidențiind deopotrivă neajunsurile în materia respectării libertății religioase. Astfel este menționată atitudinea partizană a unor funcționari din administrația centrală și locală, care au favorizat BOR și au discriminat celelalte culte. În raport sunt aduse exemplele refuzurilor neîntemeiate de acordare a autorizației de construcție pentru biserici și alte lăcașe de cult, chiar în pofida unor decizii judecătorești în acest sens (ex. pentru biserici greco-catolice în Săpânța, Certeze etc.; pentru biserica baptistă din Însurăței, pentru case ale organizației Martorii lui Iehova din Bistrița, Odorheiu Secuiesc, Călărași, Târgoviște; pentru biserica adventistă din Cârlibaba etc.). Invers, în ciuda deciziilor judecătorești de oprire a demolărilor unor lăcașe de cult revendicate, unele parohii și mănăstiri ortodoxe au trecut peste interdicția judecătorească, fără vreo reacție din partea autorităților statului, cum s-a întâmplat în cazul demolării bisericii din Țaga. Biserica Ortodoxă Română nu a fost constrânsă să respecte nici sentința prin care au fost interzise lucrările de construcție în perimetrul Mănăstirii Nicula, până la clarificarea aspectului referitor la dreptul de proprietate asupra imobilului. Un caz similar este cel din Orăștie, unde o parohie ortodoxă a început construcția unei noi biserici în imediata vecinătate a vechii biserici greco-catolice, cu intenția demolării acesteia din urmă la finalizarea noului edificiu. În Ungheni vechea biserică greco-catolică este înghițită de asemenea de construcția unei noi biserici ortodoxe. În orașul Dumbrăveni preotul ortodox a continuat să ignore, cu concursul autorităților, sentința de restituire a bisericii greco-catolice, în ciuda propriei promisiuni că după construirea unei biserici ortodoxe va pune în practică decizia judecătorescă. Însuși patriarhul Teoctist a promis pe 3 iunie 2005, cu ocazia unei întâlniri avute cu reprezentanți guvernamentali, restituirea catedralei greco-catolice din Gherla și a bisericii Sf. Vasile din strada Polonă din București. Aceasta din urmă a fost restituită pe 28 decembrie 2006, în urma unor hotărâri judecătorești definitive. Ignorarea sentinței de restituire a unei biserici greco-catolice este menționată și în cazul comunei Cuhea (Bogdan Vodă), județul Maramureș. Ca un aspect pozitiv este evidențiată punerea în aplicare, pe 17 februarie 2006, după 16 ani de amânări și tergiversări, a deciziei judecătorești de restituire a unei biserici din Satu Mare.

Note

• ¹ Institutul Național de Statistică. Vezi pag. VII a documentului: [2]
• ² Constituția României, Articolul 29: „Libertatea conștiinței“
• ³ Ion Zubașcu: „Renunțarea BOR la sintagma de <<biserică națională>>“, publicat în România Liberă, ediția din 9 noiembrie 2004
• ⁴ Constituția din 1923, Articolul 22, paragraful 4: „Biserica ortodoxă română, fiind religia marei majorități a Românilor este biserica dominantă în Statul roman; iar cea greco-catolică are intâietatea față de celelalte culte.“
• ⁵ Ion Zubașcu: „Sfântul Sinod pledează pentru adoptarea legii cultelor, România Liberă“, publicat în România Liberă, ediția din 4 noiembrie 2004

Legături externe

• Lavinia Stan si Lucian Turcescu, Religie si politica in Romania postcomunista (Curtea Veche, 2010).
• Biserica mare asuprește discret bisericile mici Cotidianul, 10 noiembrie 2005
• Raportul Departamentului de Stat al Stalelor Unite privind libertatea religioasă în România pe anul 2005
• Proiectul legii cultelor religioase sever criticat în Statele Unite, BBC, 12 iunie 2006
• Cearta bisericilor, Deutsche Welle, 19 iulie 2006
• Raportul Departamentului de Stat al Stalelor Unite privind libertatea religioasă în România pe anul 2006
• E o prostie a afirma că ne-am născut ortodocși, 18 aprilie 2011, Adevărul
• De ce suntem ortodocși?, 18 Aprilie 2011, Ciprian Plăiașu, Historia
• E o enormitate a afirma că ne-am născut ortodocși, 18 Aprilie 2011, Răzvan Theodorescu, Historia
• De ce sunt românii ortodocși? O falsă explicație istorică, 27 Aprilie 2011, Daniel Barbu, Historia