Gara Suceava Nord

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Gara Suceava Nord
Informații generale
AdresăStrada Gării 4
Coordonate47°40′34″N 26°14′09″E ({{PAGENAME}}) / 47.6762°N 26.2358°E
Gări adiacentegara Dărmănești[*]
gara Suceava  Modificați la Wikidata
Istoric
Deschisă  Modificați la Wikidata
Alte informații
ProprietarRomânia  Modificați la Wikidata
AdministratorCompania Națională de Căi Ferate CFR[*][[Compania Națională de Căi Ferate CFR (Romanian company that maintenance railway infrastructures)|​]]  Modificați la Wikidata
Nume anterioaregara Ițcani (până în )
gara Aron Pumnul ()
gara Ițcani ()  Modificați la Wikidata
Cod LMISV-II-m-B-05468[1]

Gara Suceava Nord, cunoscută și sub denumirea de Gara Ițcani, este o gară de cale ferată din municipiul Suceava (România), care a fost construită în anul 1871 în satul Ițcani (pe atunci localitate de frontieră în Austro-Ungaria, iar astăzi cartier al Sucevei). Între anii 1871-1918 gara Ițcani a fost gară de frontieră austriacă. Ea se află localizată pe Strada Gării nr. 8.

Gara Suceava Nord-Ițcani a fost inclusă în Lista monumentelor istorice din județul Suceava, elaborată în anul 2004, având codul de clasificare SV-II-m-B-05468.[2]

Istoric[modificare | modificare sursă]

La 28 octombrie 1869 a fost inaugurată și pusă în exploatare linia de cale ferată Cernăuți-Ițcani, în lungime de 89 km și care avea ca stație terminus satul Ițcani (localitate de frontieră între Austro-Ungaria și Regatul României). Prin această cale ferată, orașul Suceava a fost legat de alte centre importante din Bucovina.

O lună și jumătate mai târziu, la 25 decembrie 1869, a fost deschis traseul feroviar Suceava-Roman. Granița austro-română era situată între gara Ițcani (astăzi Gara Suceava Nord) și Gara Burdujeni (azi Gara Suceava). În prezent Ițcani și Burdujeni sunt cartiere ale municipiului Suceava.

Deoarece satul Ițcani era localitate de frontieră, funcționa aici un pichet de grăniceri și un punct vamal. Administrația căilor ferate austriece a construit aici o gară destul de grandioasă, la acea vreme, tocmai pentru a fi o carte de vizită a Austro-Ungariei. Edificiul Gării Ițcani (astăzi Gara Suceava Nord) a fost ridicat, în stilul neogotic al gărilor din Europa Centrală, de doi antreprenori austrieci C. Gall și F. Ronchetti[3], constructorii căii ferate Roman - Burdujeni - Ițcani - Cernăuți, și a fost dat în exploatare în anul 1871.

Gara Ițcani în perioada administrării sale de către autoritățile din Austro-Ungaria

Gara Ițcani (Suceava-Nord) este o construcție cu două niveluri. Ea a fost realizată după modelul unor gări austriece ale vremii respective, din zona central-europeană, într-un autentic stil romantic, caracterizat printr-un plan dreptunghiular, bolți pe arce de ogivă, arce și arcade frânte la cheie, creneluri și turnulețe de colț, de factură neogotică. Peronul gării este acoperit și are o feronerie frumos lucrată. Gara impresionează prin măreția formelor și bogăția elementelor arhitecturale de factură neogotică.[4]

Lângă Gara Ițcani a fost construit și un depou de locomotive, care era unul dintre cele mai mari din zona Bucovinei. În jurul gării s-au construit locuințe ale personalului feroviar care se ocupa de întreținerea căii ferate. Din anul 1881 și până în anul 1902, Guvernul Regatului României a închiriat de la guvernul austriac jumătate din stația Ițcani, pentru a o folosi drept gară și vamă românească la vechea frontieră.

Până în anul 1918, clădirea gării a servit drept un important nod feroviar în traficul de călători și mărfuri pentru tranzitul în interiorul Austro-Ungariei, dar și pentru România. Ea era punct de frontieră între România și Austro-Ungaria, pe teritoriul austriac, în timp ce pe teritoriul României gara corespondentă era Gara Suceava (Burdujeni).

După Unirea Bucovinei cu România, satul Ițcani a devenit parte a Regatului României, iar pichetul de grăniceri s-a desființat. În perioada interbelică, gara era trecută în nomenclatorul CFR sub denumirea de Gara Ițcani. În anul 1939, denumirea Gării Ițcani s-a schimbat în cea de „Aron Pumnul”, revenindu-se la denumirea inițială abia în 1944.[5]

Gara Suceava Nord a avut o perioadă de glorie în anii '50-'60 ai secolului al XX-lea, ea fiind renovată și adaptată cerințelor vremii. Pentru o perioadă, aici a funcționat și un cinematograf. Începând din anul 1963 denumirea gării a fost schimbată în cea de Stația CFR Suceava Nord.

Prezent[modificare | modificare sursă]

Gara Suceava Nord în prezent

În prezent, Gara Ițcani este înscrisă în nomenclatorul CFR sub denumirea de Stația C.F.R. Suceava-Nord și deservește traficul de călători și mărfuri spre București, Iași, Cluj-Napoca, precum și cel internațional spre Ucraina și Rusia.

Deoarece Gara Suceava (Burdujeni) se degradase fizic, în anul 1999 au fost începute lucrări de consolidare care trebuiau finalizate în anul 2001. Lucrările au durat până în noiembrie 2006, fiind întârziate din cauza lipsei fondurilor. Toate trenurile care opreau în Gara Suceava, au fost direcționate în această perioadă către Gara Suceava Nord.

La data de 11 septembrie 2007, în Gara Ițcani s-a turnat o secvență din filmul Călătoria lui Gruber, în regia lui Radu Gabrea. În secvența respectivă, un corespondent de război italian (interpretat de Florin Piersic Junior), însoțit de un ofițer neamț (interpretat de către actorul german Udo Shenk), coboară din tren și este condus la o mașină de epocă marca Mercedes de un comandant al armatei române, de un servilism dus la extrem (interpretat de Claudiu Bleonț). Alături de actori, au mai apărut în film și 20 de tineri figuranți suceveni care au interpretat pentru o zi rolul de soldați, măturători sau florari, fiind retribuiți cu câte 30 lei. Această gară a fost aleasă, datorită arhitecturii asemănătoare cu cea pe care o are Gara Iași, aflată în reconstrucție.[6][7][8]

Actualmente, există un proiect de renovare a Gării Suceava Nord, care include lucrări de consolidare la plafon, care a fost deteriorat de ploi și ninsori. A fost văruită clădirea Gării Suceava Nord și s-au vopsit peronul și băncile din Sala de Așteptare. În clădirea gării mai funcționează în prezent doar o singură casă de bilete.

Degradarea[modificare | modificare sursă]

În anul 1990 treceau prin Gara Ițcani în jur de 80 de trenuri, pentru ca în 2009 să figureze în Mersul Trenurilor doar 52 de garnituri de călători. Începând din decembrie 2009 alte șapte rute feroviare au fost desființate.

În ultimii ani, pe măsură ce numărul trenurilor care trec pe aici s-a împuținat, Gara Suceava Nord a început să se degradeze. Activitățile economice desfășurate în clădirea gării (chioșcuri alimentare, baruri, chioșcuri de ziare) s-au închis, spațiile dezafectate au fost invadate de gunoaie și de câini vagabonzi, toaleta este închisă, sala de așteptare este plină de purici, tencuiala a căzut de pe ziduri pe unele porțiuni, geamurile au început să fie sparte, acoperișul și burlanele sunt sparte și în interior plouă.[5]

În urma articolelor de presă din martie 2010, primarul municipiului Suceava, Ion Lungu, a anunțat că va purta discuții atât la Regionala CFR Iași, cât și la Ministerul Transporturilor, pentru a fi găsite soluții de salvare a Gării Suceava Nord. El nu a exclus nici varianta unei asocieri cu Regionala CFR Iași, pentru a administra această clădire.[9]

Ploile violente și vântul puternic din după-amiaza zilei de 23 mai 2010 au smuls 250 de metri pătrați din acoperișul de tablă de pe clădirea Gării Ițcani. Tabla a căzut la baza clădirii, dar nu a produs victime, deoarece pe peron nu era niciun călător.[10] Sosit la fața locului, primarul Ion Lungu a afirmat că el a sesizat anterior conducerea Regionalei CFR Iași asupra necesității restaurării clădirii monument a Gării Suceava Nord, aflată în administrarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române (SNCFR), dar că nu a primit de la aceasta nici un răspuns.[11]

Deși starea de degradare a gării (care este și monument istoric) a fost semnalată administratorilor clădirii, Regionala CFR Iași nu a luat nici o măsură de rezolvare a situației.

Imagini[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Monuments database,  
  2. ^ Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015
  3. ^ „Bucovina istorică. Locuri, oameni, înfăptuiri”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ E.I. Emandi, V. Cucu, M. Ceaușu - „Ghid de oraș. Suceava” (Ed. Sport Turism, București, 1989), p. 72.
  5. ^ a b „Simboluri ucise: Gara Ițcani”, în „Monitorul de Suceava”, 1 martie 2010.
  6. ^ „Al doilea război mondial, într-o gară din Suceava” Arhivat în , la Wayback Machine., în „Libertatea”, 12 septembrie 2007.
  7. ^ „Gara Ițcani, platou de filmare”, în „Evenimentul zilei”, 12 septembrie 2007, accesat la 8 iulie 2012.
  8. ^ „Film de epocă. Scene din al doilea Război Mondial, pe viu, la Gara Ițcani”[nefuncțională], în „Monitorul de Suceava”, 12 septembrie 2008.
  9. ^ „Primăria Suceava vrea să se asocieze cu Regionala CFR pentru salvarea Gării Ițcani”, în „Monitorul de Suceava”, 11 martie 2010.
  10. ^ „Vijelia a lăsat Gara Ițcani fără acoperiș”, în „Adevărul”, 24 mai 2010.
  11. ^ „Acoperișul clădirii-monument a Gării din Ițcani a fost luat de vânt. Pericol public”[nefuncțională], în „Evenimentul”, 25 mai 2010.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • E.I. Emandi, V. Cucu, M. Ceaușu - „Ghid de oraș. Suceava” (Ed. Sport Turism, București, 1989), p. 72.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de gara Suceava Nord

Vezi și[modificare | modificare sursă]