1984

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare

Pentru o carte vezi 1984 (carte).

Anii: 1979 | 1980 | 1981 | 1982 | 1983 | 1984 | 1985 | 1986 | 1987 | 1988 | 1989

1984 (MCMLXXXIV) a fost un an bisect al calendarului gregorian.

[modificare] Evenimente

Logo JO de vară, Los Angeles

1 ianuarie: Franța preia Președinția Consiliului Comunităților Europene.
10 ianuarie: SUA și Vaticanul au restabilit relații diplomatice, după o pauză de 117 ani.
24 ianuarie: Este lansat Apple Macintosh.
8 februarie: Se deschid Jocurile Olimpice de iarnă de la Sarajevo.
13 februarie: Constantin Cernenko îi succede lui Yuri Andropov ca secretar general al Partidului Comunist Sovietic.
5 martie: Iranul acuză Iraqul de folosirea armelor chimice.
6 mai: Are loc, la Palatul Sporturilor din București, gala de adio a gimnastei Nadia Comăneci. Cu prilejul retragerii sale din activitatea competițională, primește din partea președintelui Comitetului Internațional Olimpic, Juan Antonio Samaranch, Ordinul Olimpic.
8 mai: Uniunea Sovietică anunță că va boicota Olimpiada de Vară de la Los Angeles, California.
27 mai:
- Inaugurarea oficială a Canalului Dunăre–Marea Neagră, considerat al treilea canal de navigație, ca importanță, după Suez și Canalul Panama; lucrările de construcție au început în 1973.
- A fost resfințită Biserica Neagră din Brașov, în urma lucrărilor de restaurare începute în anul 1970.
25 iunie: Inaugurarea oficială a lucrărilor de construcție a Casei Republicii și a Bulevardului "Victoria Socialismului" din București.
27 iunie: Franța învinge Spania cu scorul de 2-0 și câștigă Euro 84.

1 iulie: Irlanda preia Președinția Consiliului Comunităților Europene.
25 iulie: Cosmonautul sovietic Svetlana Savitskaia a devenit prima femeie din lume care a efectuat o ieșire în spațiu^[1].
29 iulie: La cea de a XIII–a ediție a Olimpiadei de vară, organizată la Los Angeles, sportivii români au cucerit 20 de medalii de aur, 16 de argint și 17 de bronz (29 iulie–12 august).
31 octombrie: Primul ministru indian Indira Gandhi este asasinat de doi membri ai gărzii de corp.
10 decembrie: Plenară a CC al PCR la care Nicu Ceaușescu este ales prim-secretar al UTC.
19 decembrie: Marea Britanie și China semnează un acord potrivit căruia Hong Kong–ul trece, începând cu 1 iulie 1997, sub suveranitate chineză, punându–se capăt, după 155 de ani, dominației britanice.
31 decembrie: Rajiv Gandhi devine prim ministru al Indiei.

20 ianuarie: Johnny Weissmuller, actor american (n. 1904)
9 februarie: Yuri Andropov, conducător al Uniunii Sovietice (n. 1914)
21 februarie: Mihail Șolohov, scriitor cazac (n. 1905)
12 februarie: Julio Cortazar, romancier argentinian (n. 1914)
6 aprilie: Virgil Carianopol, poet român (n. 1908)
7 aprilie: Constantin Papanace, doctor în economie politică, istoric și publicist (n. 1904)
8 aprilie: Piotr Kapița, fizician rus, laureat al Premiului Nobel (n. 1894)
21 aprilie: Marcel Iancu, pictor, arhitect și eseist român (n. 1895)
26 iunie: Michel Foucault, filosof francez (n. 1926)
14 august: Vasile Lovinescu, eseist român (n. 1905)
29 august: Muhammad Naguib, primul președinte al Egiptului (n. 1901)
18 octombrie: Henri Michaux, poet, scriitor și pictor belgian (n. 1899)
21 octombrie: François Truffaut, actor, criric francez (n. 1932)
31 octombrie: Indira Gandhi, prim ministru al Indiei (n. 1917)
5 noiembrie: Ștefan Bârsănescu, pedagog și eseist român (n. 1895)
10 noiembrie: Xavier Herbert, scriitor australian (n. 1901)
13 noiembrie: Eta Boeriu, poetă și o traducătoare româncă (n. 1923)

~~13 noiembrie:~~ Shisō Kanaguri, atlet japonez (n. 1891)

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de 1984