1984
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Secole: Secolul XIX - Secolul XX - Secolul XXI
Decade: Anii 1930 Anii 1940 Anii 1950 Anii 1960 Anii 1970 - Anii 1980 - Anii 1990 Anii 2000 Anii 2010 Anii 2020 Anii 2030
Anii: 1979 | 1980 | 1981 | 1982 | 1983 | 1984 | 1985 | 1986 | 1987 | 1988 | 1989
1984 (MCMLXXXIV) a fost un an bisect al calendarului gregorian.
[modifică] Evenimente
- 1 ianuarie: Franţa preia Preşedinţia Consiliului Comunităţilor Europene.
- 10 ianuarie: SUA şi Vaticanul au restabilit relaţii diplomatice, după o pauză de 117 ani.
- 8 februarie: Se deschid Jocurile Olimpice de iarnă de la Sarajevo.
- 13 februarie: Constantin Cernenko îi succede lui Yuri Andropov ca secretar general al Partidului Comunist Sovietic.
- 5 martie: Iranul acuză Iraqul de folosirea armelor chimice.
- 6 mai: Are loc, la Palatul Sporturilor din Bucureşti, gala de adio a gimnastei Nadia Comăneci. Cu prilejul retragerii sale din activitatea competiţională, primeşte din partea preşedintelui Comitetului Internaţional Olimpic, Juan Antonio Samaranch, Ordinul Olimpic.
- 8 mai: Uniunea Sovietică anunţă că va boicota Olimpiada de Vară de la Los Angeles, California.
- 27 mai:
- Inaugurarea oficială a Canalului Dunăre–Marea Neagră, considerat al treilea canal de navigaţie, ca importanţă, după Suez şi Canalul Panama; lucrările de construcţie au început în 1973.
- A fost resfinţită Biserica Neagră din Braşov, în urma lucrărilor de restaurare începute în anul 1970.
- 25 iunie: Inaugurarea oficială a lucrărilor de construcţie a Casei Republicii şi a Bulevardului "Victoria Socialismului" din Bucureşti.
- 27 iunie: Franţa învinge Spania cu scorul de 2-0 şi câştigă Euro 84.
- 1 iulie: Irlanda preia Preşedinţia Consiliului Comunităţilor Europene.
- 25 iulie: Cosmonautul sovietic Svetlana Savitskaya a devenit prima femeie din lume care a ajuns în cosmos.
- 29 iulie: La cea de a XIII–a ediţie a Olimpiadei de vară, organizată la Los Angeles, sportivii români au cucerit 20 de medalii de aur, 16 de argint şi 17 de bronz (29 iulie–12 august).
- 31 octombrie: Primul ministru indian Indira Gandhi este asasinat de doi membri ai gărzii de corp.
- 10 decembrie: Plenară a CC al PCR la care Nicu Ceauşescu este ales prim-secretar al UTC.
- 19 decembrie: Marea Britanie şi China semnează un acord potrivit căruia Hong Kong–ul trece, începând cu 1 iulie 1997, sub suveranitate chineză, punându–se capăt, după 155 de ani, dominaţiei britanice.
- 31 decembrie: Rajiv Gandhi devine prim ministru al Indiei.
[modifică] Arte, Ştiinţă, Literatură şi Filozofie
- Pelicula Amadeus obţine premiul Oscar pentru cel mai bun film al anului.
[modifică] Naşteri
- 19 iulie: Diana Mocanu, înotătoare româncă
- 27 septembrie: Avril Lavigne, cântăreaţă canadiană
[modifică] Decese
- 20 ianuarie: Johnny Weissmuller, actor american (n. 1904)
- 9 februarie: Yuri Andropov, conducător al Uniunii Sovietice (n. 1914)
- 21 februarie: Mihail Şolohov, scriitor cazac (n. 1905)
- 12 februarie: Julio Cortazar, romancier argentinian (n. 1914)
- 6 aprilie: Virgil Carianopol, poet român (n. 1908)
- 7 aprilie: Constantin Papanace, doctor în economie politică, istoric şi publicist (n. 1904)
- 8 aprilie: Piotr Kapiţa, fizician rus, laureat al Premiului Nobel (n. 1894)
- 21 aprilie: Marcel Iancu, pictor, arhitect şi eseist român (n. 1895)
- 26 iunie: Michel Foucault, filosof francez (n. 1926)
- 14 august: Vasile Lovinescu, eseist român (n. 1905)
- 29 august: Muhammad Naguib, primul preşedinte al Egiptului (n. 1901)
- 18 octombrie: Henri Michaux, poet, scriitor şi pictor belgian (n. 1899)
- 21 octombrie: François Truffaut, actor, criric francez (n. 1932)
- 31 octombrie: Indira Gandhi, prim ministru al Indiei (n. 1917)
- 5 noiembrie: Ştefan Bârsănescu, pedagog şi eseist român (n. 1895)
- 10 noiembrie: Xavier Herbert, scriitor australian (n. 1901)
- 13 noiembrie: Eta Boeriu, poetă şi o traducătoare româncă (n. 1923)
- Henriette Yvonne Stahl, scriitoare şi traducătoare româncă (n. 1900)
- Filaret Barbu, compozitor român (n. 1903)
