Emanoil Gojdu
Emanuil Gojdu (maghiară Gozsdu Manó, n. 1802, Oradea; d. 1870, Budapesta) a fost un avocat de succes și patriot ardelean de origine aromână, familia sa fiind originară din Moscopole. Gojdu a fost un luptător neobosit pentru drepturile românilor din Transilvania. Casa in care s-a născut mai poate fi văzută și astăzi în Oradea lângă Biserica cu Lună.
Studiile preuniversitare le-a făcut la liceul romano-catolic al călugărilor premonstratensi din Oradea și Pojon. Studiile universitare le-a făcut la Bratislava, Budapesta și Viena. Diploma de avocat a obținut-o la Budapesta, pentru ca mai târziu să o ia și pe cea de "notar cambial". În 1824 s-a așezat la Budapesta ca avocat și politician.
Gojdu era conștient de originea sa de român ortodox și chiar se mândrea cu asta. Prin tot ceea ce a făcut, a demonstrat, atât prin acțiunile întreprinse cât și prin declarațiile politice că nu a uitat de originile sale românești și nici nu a ascuns faptul că se trăgea dintr-o familie modestă. Casa lui a fost cunoscută tot timpul ca fiind o casă românească, unde toți românii erau bine primiți și spijiniți. La locuința sa, obișnuia să țină întruniri cu deputații români. Cu aceștia și sub președinția lui, s-a discutat și un proiect de lege "pentru egala îndreptățire a naționalităților". "Ca fiu credincios al Bisericii mele, laud dumnezeirea, căci m-a făcut român; iubirea ce am către Națiunea mea mă îmboldește a stărui în fapta, ca încă și după moarte să erump de sub gliile mormîntului, spre a putea fi pururea în sînul Națiunii
[modificare] Testamentul Gojdu
În pofida faptului că Gojdu își datora imensa avere întregii societăți de atunci, inclusiv maghiare, prin testamentul făcut la Budapesta în 4 noiembrie 1869, și-a lăsat averea numai "acelei părți a națiunii române din Ungaria și Transilvania care aparține la confesiunea orientală ortodoxă", pentru acordarea de burse studenților și pentru ajutorul preoților. În acest sens a fost constituită o fundație. Acestă fundație a funcționat între 1870 și 1917, acordând foarte multe burse studenților români, dintre care se remarcă: Traian Vuia, Octavian Goga, Constantin Daicoviciu, Petru Groza și Victor Babeș.
După 1945 "Fundația Gojdu" a fost naționalizată de regimul comunist din Ungaria. După 1990 noul regim maghiar a refuzat retrocedarea bunurilor acestei fundații. În octombrie 2005 prim-ministrul Tăriceanu și ministrul de externe Mihai Răzvan Ungureanu au semnat cedarea gratuită a patrimoniului "Fundației Gojdu" în favoarea statului maghiar, care s-a obligat împreună cu statul român să contribuie la fondul de burse de studii în vederea evocării memoriei lui Gojdu. Una dintre puținele clădiri care au rămas statului român este cea a Colegiului Național Emanuil Gojdu din Oradea.
Deputatul independent Aurelian Pavelescu, vice-președinte al Partidului Popular Creștin Democrat, ales pe listele PD, a scos la iveală "minciuni sfruntate" prin care reprezentanții MAE au încercat să intoxice parlamentul și opinia publică. "S-a spus că Biserica Ortodoxă Română a fost despagubită de câtre Ungaria deși despăgubită trebuie să fie Fundația Gojdu. S-a mințit că Biserica a fost consultată în acest domeniu și s-a fabulat că statul român nu ar avea nici o atribuție în recuperarea moștenirii Gojdu", a arătat Pavelescu. "În cazul Gojdu este vorba despre o conspirație anti-BOR și anti-religioasă", a conchis deputatul. El a avertizat că PPCD va trimite listele cu numele parlamentarilor care au votat pro-Ordonanță în toate circumscripțiile electorale, inclusiv în Ardeal, pentru ca aceștia să fie cunoscuți de întreaga populație.
[modificare] Vezi și
[modificare] Legături externe
- Adevărul, Curțile Gojdu, pentru averea reformaților, 6 martie 2006
- Ziua, Bani publici pentru averea Gojdu
- Grupul Independent pentru Democrație Fundația Gojdu
- Acasă la Curțile Gojdu, 30 martie 2006, ANIELA NINE, Jurnalul Național
- Ziarul de Duminica: Un candidat pentru cel mai bogat roman din toate timpurile, 3 iun 2009, Adrian Majuru, Ziarul de Duminică
