Partium

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Partium (culoare mai închisă), alături de Transilvania, la 1570.

Partium (din latină Partium regni Hungariae, în traducere „partea regatului Ungariei”) se referă la teritoriul din afara Transilvaniei propriu-zise, recunoscut în 1541 de sultanul Soliman Magnificul ca aparținând principelui Ioan Zapolya, pretendent al coroanei regale a Ungariei în contra împăratului Ferdinand.

În anul 1570, prin Tratatul de la Speyer, fiul lui Ioan Zapolya, Ioan Sigismund Zápolya, a renunțat la pretențiile regale și s-a numit în continuare „Transilvaniae et partium regni Hungariae princeps”, adică principe al Transilvaniei și al părții din Regatul Ungariei care i-a fost recunoscută deopotrivă de sultan și de împărat.

Partium era constituit inițial din comitatele Maramureș, Solnocul Interior, Crasna, Bihor, Țara Chioarului, Banatul de Severin și Zarandul de est. Aceste teritorii erau conduse de Principatul Transilvaniei, dar nu aparțineau oficial acestuia. Astăzi, denumirea de Partium se referă la teritorii din actualele județe Arad, Bihor, Caraș-Severin, Maramureș, Satu Mare, Sălaj și Timiș din România; din județul Hajdu-Bihar din Ungaria; și din regiunea Transcarpatia din Ucraina.

Regiunea Partium a fluctuat în timp și a fost ocupată în mare parte de trupele Imperiului Otoman în 1660, dar a revenit la Transilvania la sfârșitul secolului. În secolul XVIII (în Marele Principat al Transilvaniei) zona a scăzut în dimensiuni la Comitatul Solnocul Interior, Comitatul Crasna, regiunea Chioar și o porțiune din Zarand. Prin reorganizarea administrativă a Regatului Ungariei de la mijlocul secolului XIX, teritoriul Partium a fost încorporat în Regat.

Prin prăbușirea și dizolvarea Imperiului Austro-Ungar și terminarea Primului Război Mondial, regiunea a fost divizată între Regatul României, Cehoslovacia și Ungaria, prin Tratatul de la Trianon din 1920.

Legături externe[modificare | modificare sursă]