Greci

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare
Greci
(Έλληνες)
Populaţie totală: 14.000.000 – 19.000.000 (est.)
Populaţie semnificativă în: Grecia:
   10.474.296 (estimare iulie 2006)

Statele Unite ale Americii:
   1.213.807 (2000)[1] – aproximativ 3.000.000 se consideră de origine greacă[2]
Cipru:
   689.471 (2001, în zona controlată de guvern)
Australia:
   375.703 (2001)[3]
Germania:
   370.000 (2006 est.)[4]
Regatul Unit:
   300.000 (est.)[5]
Canada:
   215.105 (2001)[6]
Rusia:
   97.827 (2002)[7]
Ucraina:
   91.500 (2001)[8]
Albania:
   58.785 (1989)[9]
Restul lumii:
   vezi Diaspora greacă

Limba: greacă
Religia: predominant creştin-ortodocşi, cu minorităţi romano-catolice, protestante, musulmane şi atee.
Grupuri etnice înrudite: {{{related}}}

Grecii(greacă: Έλληνες—"eleni") reprezintă o naţiune şi o grupare etnică care populează Grecia din secolul 17 î.Hr până în prezent. Astăzi, pot fi întâlniţi în Peninsula Elenă a Europei Sudice şi în Cipru. Până în secolul XX, grecii erau distribuiţi uniform între Peninsula Elenă, coasta vestică a Asiei Mici, Pontus şi Constantinopol, regiuni care coincideau cu o mare întindere ale graniţelor Imperiului Bizantin a lsecolului XI şi arii ale coloniilor elene în Grecia Antică.. După războiul greco-turc (1919-1922), o mare parte din populaţia greacă din Turcia a fost strămutată, astfel încât grecii au ajuns aproape în totalitate în interiorul graniţelor Greciei de astăzi. Alte grupuri etnice greceşti există din Italia de Sud până în Caucaz, precum şi comunităţi din diaspora din diferite ţări. Astăzi, cea mai mare parte a grecilor sunt, cel puţin nominal, creştin-ortodocşi.[10]

Cuprins

[modifică] Identitatea poporului grec

Limba greacă a fost vorbita in peninsula Greaca(sudul Peninsulei Balcanice) de peste 3500 de ani (si in Asia Mica de ceva mai putin) si are o continuitate istoric- literara , care o face sa fie una dintre cele mai vechi ramuri laea familiei de limbi Indo- Europene. De la vechii Greci, Grecia a mostenit o cultura si o limba sofisticata, docunmentata tip de aproape trei milenii.ref>Encyclopædia Britannica 2006, "History of Greece"</ref> Greaca moderna este aproximativ aceeasi cu cea din vremea lui Pericle din secolul al V-lea BC. Putine limbi se mai pot lauda cu o astfel de continuitate.

[modifică] Greci moderni şi străvechi

Cea mai relevantă legătură dintre Grecia modernă şi cea antică este limba, care şi-a păstrat continuitatea încă din secolul 7 î.e.n. până în zilele noastre.


[modifică] Cultură

[modifică] Limbă

Grecii vorbesc limba greacă, o limbă Indo-Europeană ce reprezintă o categorie în sine, de altfel se pare că aceasta are o legătură mai strânsă cu limba Armeană (vezi de asemeni Greco-Armeană) şi cu limbile Indo-Iraniene.[11] Literatura greacă are o continuitate istorică de aproximativ 3,000 de ani, iar alfabetul grec este utilizat în scriere încă din secolul 9 î.e.n.

Limba greacă dovedeşte că are trăsături lingvistice comune cu limba română, limba albaneză şi limba bulgară (see Balkan sprachbund), şi a absorbit numeroase cuvinte străine, în pricipiu de origine vest europene ori Turkish origin).

[modifică] Istoria migrării grecilor

Anumite evenimente istorice importante au fost deasemnea incluse, însă această cronologie nu este menită să redea evenimentele istorice care nu au legătură cu migraţiile . Există mai multe informaţii legate de contextul istoric în care s-au petrecut aceste migraţii în Istoria Greciei.

  • Înainte de secolul 20 î.Hr. — Triburi greceşti migrează în Balcani.
  • Sec. 20 î.Hr. — Aşezarea în Macedonia, crearea unor aşezări în Grecia peninsulară.
  • Sec. 17 î.Hr. — Declinul Civilizaţiei minoice, datorată se pare erupţiei vulcanului Thera. Aheii şi ionienii se aşează în Peninsula Grecia (Civilizaţia miceneană).
  • Sec. 13 î.Hr. — Primele colonii stabilite în Asia Mică.
  • Sec. 11 î.Hr. — Triburi doriene se aşează în Grecia peninsulară.
  • Sec. 9 î.Hr. — Are loc o mare colonizare a Asiei Mici.
  • Sec. 8 î.Hr. — Primele colonii importante se stabilesc în Sicilia şi sudul Italiei.
  • Sec. 6 î.Hr. — Colonii întemeiate pe ţârmul Mării Mediterane şi a Mării Negre.
  • Sec. 4 î.Hr. — Campania lui Alexandru cel Mare; colonii greceşti stabilite în oraşele nou fondate din Egiptul ptolemeic şi Asia.
  • Sec. 2 î.Hr. — Cucerirea Greciei de Republica Romană. Migraţia unor greci la Roma.
  • Sec. 4 d.Hr. — Constituirea Imperiului Roman de Răsărit (Imperiul bizantin). Migraţia unor greci în imperiu, mulţi stabilindu-se la Constantinopol.
  • Sec. 7 Slavii cuceresc teritorii greceşti, au loc migraţii greceşti spre sudul Italiei.

[modifică] Vezi şi

[modifică] Bibliografie

  • Peter Mackridge, Eleni Yannakakis, eds., Ourselves and Others : The Development of a Greek Macedonian Cultural Identity since 1912, 1997, ISBN 1-85973-133-3.
  • Peter Bien, "Inventing Greece", Journal of Modern Greek Studies 23:2 (October 2005), pp. 217-234.
  • Michael Herzfeld, Ours Once More: Folklore, Ideology, and the making of Modern Greece, 1982, ISBN 918618320 Format:Please check ISBN.
  • Victor Roudometof, "From Rum Millet to Greek Nation: Enlightenment, Secularization, and National Identity in Ottoman Balkan Society, 1453-1821", Journal of Modern Greek Studies 16:1 (May 1998), pp. 11-48.
  • Stephen Xydis, "Medieval Origins of Modern Greek Nationalism", Balkan Studies, 9 (1968), 1-20.

[modifică] Note

  1. ^ United States of America: 2000 census
  2. ^ United States Department of State: Background Note: Greece
  3. ^ Community Relations Commission: 2001 census
  4. ^ Germany: Greek population in Germany, by the Federal Republic of Germany (Relations between Greece and Germany)
  5. ^ United Kingdom: Greek population in the UK No exact figure available, this is the figure for London alone.
  6. ^ See List of Canadians by ethnicity
  7. ^ Norwegian Institute of International Affairs: Centre for Russian Studies: 2002 census
  8. ^ State Statistics Committee of Ukraine: 2001 census
  9. ^ UNPO: Mission Report on the situation of the Greek minority in Albania
  10. ^ Encarta: Greece
  11. ^ BBC: Languages across Europe: Greek

[modifică] Legături externe

Unelte personale