Greci

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pentru alte sensuri, vedeți Greci (dezambiguizare).
Greci
(Έλληνες)
Populație totală

14.000.000 – 19.000.000 (est.)

Regiuni cu populație semnificativă
Grecia:
   10.474.296 (estimare iulie 2006)

Statele Unite ale Americii:
   1.213.807 (2000)[1] – aproximativ 3.000.000 se consideră de origine greacă[2]
Cipru:
   689.471 (2001, în zona controlată de guvern)
Australia:
   375.703 (2001)[3]
Germania:
   370.000 (2006 est.)[4]
Regatul Unit:
   300.000 (est.)[5]
Canada:
   215.105 (2001)[6]
Rusia:
   97.827 (2002)[7]
Ucraina:
   91.500 (2001)[8]
Albania:
   58.785 (1989)[9]
Restul lumii:
   vezi Diaspora greacă

Limbi vorbite
greacă
Religii
predominant creștin-ortodocși, cu minorități romano-catolice, protestante, musulmane și atee.

Grecii (greacă: Έλληνες—"eleni") reprezintă o națiune și o grupare etnică care populează Grecia din secolul XVII î.Hr. până în prezent. Astăzi, pot fi întâlniți în Peninsula Elenă a Europei Sudice și în Cipru. Până în secolul XX, grecii erau distribuiți uniform între Peninsula Elenă, coasta vestică a Asiei Mici, Pontus și Constantinopol, regiuni care coincideau cu o mare întindere ale granițelor Imperiului Bizantin al secolului XI și arii ale coloniilor elene în Grecia Antică.. După războiul greco-turc (1919-1922), o mare parte din populația greacă din Turcia a fost strămutată, astfel încât grecii au ajuns aproape în totalitate în interiorul granițelor Greciei de astăzi. Alte grupuri etnice grecești există din Italia de Sud până în Caucaz, precum și comunități din diaspora din diferite țări. Astăzi, cea mai mare parte a grecilor sunt, cel puțin nominal, creștin-ortodocși.[10]

Identitatea poporului grec[modificare | modificare sursă]

Limba greacă a fost vorbită în peninsula greacă (sudul Peninsulei Balcanice) de peste 3.500 de ani (și în Asia Mică de ceva mai puțin) și are o continuitate istoric-literară, care o face să fie una dintre cele mai vechi ramuri ale familiei de limbi indo-europene. De la vechii greci, Grecia a moștenit o cultură și o limba sofisticată, documentată timp de aproape 3 milenii.[11] Greaca modernă este aproximativ aceeași cu cea din vremea lui Pericle din secolul V î.Hr.[necesită citare] Puține limbi se mai pot lăuda cu o astfel de continuitate.

Greci moderni și străvechi[modificare | modificare sursă]

Cea mai relevantă legătură dintre Grecia modernă și cea antică este limba, care și-a păstrat continuitatea încă din secolul VII î.Hr. până în zilele noastre.

Cultură[modificare | modificare sursă]

GRECII au contribuit la progresul lumii si prin impresionata lor cultură

Limbă[modificare | modificare sursă]

Grecii vorbesc limba greacă, o limbă Indo-Europeană ce reprezintă o categorie în sine, de altfel se pare că aceasta are o legătură mai strânsă cu limba armeană (vezi de asemeni greco-armeană) și cu limbile indo-iraniene.[12] Literatura greacă are o continuitate istorică de aproximativ 3.000 de ani, iar alfabetul grec este utilizat în scriere încă din secolul IX î.Hr.

Limba greacă dovedește că are trăsături lingvistice comune cu limba română, limba albaneză și limba bulgară (see balkan sprachbund), și a absorbit numeroase cuvinte străine, în principiu de origine vest europene ori provenite din turkish).

Istoria migrării grecilor[modificare | modificare sursă]

Anumite evenimente istorice importante au fost de asemenea incluse, însă această cronologie nu este menită să redea evenimentele istorice care nu au legătură cu migrațiile . Există mai multe informații legate de contextul istoric în care s-au petrecut aceste migrații în Istoria Greciei.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Peter Mackridge, Eleni Yannakakis, eds., Ourselves and Others : The Development of a Greek Macedonian Cultural Identity since 1912, 1997, ISBN 1-85973-133-3.
  • Peter Bien, "Inventing Greece", Journal of Modern Greek Studies 23:2 (October 2005), pp. 217–234.
  • Michael Herzfeld, Ours Once More: Folklore, Ideology, and the making of Modern Greece, 1982, ISBN 918618320.
  • Victor Roudometof, "From Rum Millet to Greek Nation: Enlightenment, Secularization, and National Identity in Ottoman Balkan Society, 1453-1821", Journal of Modern Greek Studies 16:1 (May 1998), pp. 11–48.
  • Stephen Xydis, "Medieval Origins of Modern Greek Nationalism", Balkan Studies, 9 (1968), 1-20.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ United States of America: 2000 census
  2. ^ United States Department of State: Background Note: Greece
  3. ^ Community Relations Commission: 2001 census
  4. ^ Germany: Greek population in Germany, by the Federal Republic of Germany (Relations between Greece and Germany)
  5. ^ United Kingdom: Greek population in the UK No exact figure available, this is the figure for London alone.
  6. ^ See List of Canadians by ethnicity
  7. ^ Norwegian Institute of International Affairs: Centre for Russian Studies: 2002 census
  8. ^ State Statistics Committee of Ukraine: 2001 census
  9. ^ UNPO: Mission Report on the situation of the Greek minority in Albania
  10. ^ Encarta: Greece
  11. ^ Encyclopædia Britannica 2006, "History of Greece"
  12. ^ BBC: Languages across Europe: Greek

Legături externe[modificare | modificare sursă]