Autostrada A3 (România)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare
 Acest articol sau această secţiune are bibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteţi ajuta găsind susţinere bibliografică pentru conţinutul paginii.
Aliniamentul Autostrăzii Transilvania

Proiectul Autostrada Transilvania reprezintă o autostradă în construcţie, de 565 km, ce urmează să pornească de la Bucureşti, ajungând la graniţa cu Ungaria lângă Oradea, în câmpia Crişanei la o altitudine de aproximativ 130 de metri. Autostrada va lega oraşe precum Bucureşti, Ploieşti, Braşov, Făgăraş, Sighişoara, Târgu Mureş, Cluj-Napoca, Zalău şi Oradea. Cea mai mare parte a autostrăzii, segmentul de la Braşov la Borş este construită de compania americană Bechtel, contract acordat prin atribuire directă în timpul guvernării Năstase. Restul segmentelor, între Bucureşti şi Braşov, au fost contractate prin licitaţie.

Cuprins

[modifică] Tronsonul Bucureşti-Ploieşti

Tronsonul Bucureşti-Ploieşti este executat pe două segmente de doi dezvoltatori diferiţi. Data la care el va fi dat în folosinţă este estimată a fi iulie 2010, autostrada urmând să lege şoselele de centură ale celor două oraşe.[1]

[modifică] Segmentul Bucureşti-Moara Vlăsiei

Segmentul dintre Bucureşti şi Moara Vlăsiei va avea şase benzi şi este executat de un consorţiu de firme italiene, JV Pizzarotti&Tirena Scavi.[2] Tronsonul, de 19,5 km urmează să înceapă din partea de nord-est a Bucureştiului, între cartierul Colentina şi zona industrială Pipera.

[modifică] Segmentul Moara Vlăsiei-Ploieşti

Segmentul de autostradă dintre Moara Vlăsiei şi Ploieşti a fost obţinut prin licitaţie de un consorţiu format din companii româneşti, UMB Spedition, PA&CO International, EuroConstruct Trading `98, COM-AXA.[3] Autostrada urmează să aibă şase benzi de circulaţie (trei pe sens), iar pe acest segment, în dreptul localităţii Dumbrava, urmează să se afle şi punctul de început al viitoarei autostrăzi Ploieşti-Focşani.[4]

[modifică] Tronsonul Ploieşti-Braşov

Tronsonul Ploieşti-Braşov nu a fost încă început, ministrul transportului sperând că ar putea fi finalizat până în 2014.[5] Porţiunea dintre Comarnic şi Braşov urmează a fi construită de un consorţiu format din firmele Vinci Concession, Aktor Concession, Vinci Construction Grand Projets şi Aktor, lucrările începând din luna februarie 2010. După ce segmentul va fi dat în folosinţă, autostrada va putea fi folosită contra unei taxe de 1,75 euro pe suta de kilometri pe axă a vehiculului.[6]

[modifică] Construcţia segmentului Braşov-Borş

Beneficiarul acestui proiect de infrastructură este Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România. Autostrada este construită de către compania americană Bechtel International Inc. împreună cu partenerul său din regiune, compania Enka Insaat ve Sanayi A.S din Turcia.

[modifică] Dimensiuni

  • Excavaţii: 93.000.000 m³
  • Umplutură: 51.000.000 m³
  • Fundaţie de balast şi fundaţie de piatră spartă: 12.000.000 m³
  • Conducte de drenaj: 500.000 lm
  • Asfalt: 7.000.000 m
  • Structuri: 62 km
  • Piloţi: 560.000 lm
  • Beton armat şi prefabricat: 3.000.000 m³

[modifică] Date tehnice

Secţiune Lungime (km) Subsecţiune Ruta Construcţie
1 161 1A-53 km Braşov (Cristian) - Făgăraş
1B-52 km Făgăraş - Sighişoara
1C-56 km Sighişoara - Târgu Mureş (Ogra)
2 90 2A-36 km Târgu Mureş (Ogra) - Câmpia Turzii
2B-54 km Câmpia Turzii - Cluj-Napoca Vest (Gilau) Lucrările de construcţie demarate în 2004, termen de finalizare: 28 februarie 2010
3 164 3A-54 km Cluj-Napoca Vest (Gilau) - Mihăeşti
3B-46 km Mihăeşti - Suplacu de Barcău 2009
3C-64 km Suplacu de Barcău - Borş Lucrările de construcţie demarate în 2004, termen de finalizare: 28 februarie 2010
  • Lungime totală: 415 km
  • Lăţime platformă: 26 m
  • Parte carosabilă: 2 x 7.5 m
  • Poduri/viaducte pe autostradă: 267/peste 60 km
  • Pasarele peste autostradă: 94
  • Pasaje rutiere: 58
  • Noduri rutiere: 16
  • Termen de finalizare: 2013.

[modifică] Activitatea de construcţie

 Acest articol sau această secţiune are bibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteţi ajuta găsind susţinere bibliografică pentru conţinutul paginii.

Ceremonia oficială de inaugurare a lucrărilor pentru Autostrada Transilvania a avut loc în vecinătatea satului Vălişoara, în data de 16 iunie 2004. În ianuarie 2009, lucrările de construcţie se executau simultan pe două tronsoane—2B Câmpia Turzii–Gilău, şi 3C Suplacu de Barcău-Borş. La acea dată, ministrul transporturilor din România a anunţat că porţiunea Câmpia Turzii–Gilău urma să devină funcţională în noiembrie 2009.[7]

În luna octombrie 2008, în cadrul Secţiunii 2B lucrările de terasamente au continuat cu excavare în masă, pregătirea platformei structurale, operaţiuni de rambleiere, instalarea de podeţe dalate, drenaj de suprafaţă beton, protecţia taluzurilor, pregătirea zonei de depozitare a materialelor necorespunzătoare, construcţie şi întreţinere drumuri de acces, instalarea măsurilor de protecţie a mediului.

Tot în octombrie 2008, continuau activităţile structurale cu instalarea piloţilor, spargerea capetelor de piloţi, lucrări de fundaţie, ziduri de culee, elevaţia pilonului, capătul de pilon. De asemenea a continuat prepararea oţelului beton. Au fost produse 58 de grinzi U şi au fost instalate 40 de grinzi U la km 24+428, lansatorul de grinzi fiind mutat la km 21+911.

Lucrările de îmbrăcăminţi rutiere au continuat cu instalarea stratului de fundaţie din balast şi piatră spartă. A continuat instalarea de asfalt cu stratul de fundaţie din asfalt la 27+844 şi 29+800; 35+900 şi 36+314 şi strat binder de asfalt la relocarea drumului de la Ciurila, ajungându-se la un total de 10,822 tone de asfalt pentru această lună. Au continuat lucrările pentru conducte de drenaj, instalându-se şanţuri, rigole şi conducte de drenaj. Pe secţiunea 2B activităţile de carieră au continuat cu producţia de agregate de asfalt şi a stratului de fundaţie. În luna octombrie s-au produs 34.712 m³[necesită citare] de strat de fundaţie balast,[necesită citare] 11.737 m³[necesită citare] de strat de fundaţie de piatră spartă şi s-au instalat 32.023 m³[necesită citare] de strat fundaţie balast şi 11.737 m³ de fundaţie de piatră spartă. De asemenea, s-au produs 11.807 tone de agregate asfalt şi s-au instalat de tone de fundaţie de asfalt.[necesită citare] Activităţile de asfaltare au început în data de 4 august 2008 la kilometrul 31. În prima zi au fost amplasate 1.700 tone de mixtură asfaltică.

În cadrul Secţiunii 3C, activităţile de terasamente erau în desfăşurare în zone limitate între kilometrii 10 şi 42. Continuau activităţile de îndepărtare a solului vegetal, excavare în masă, rambleiere, pregătire şi întreţinere a zonelor de depozitare pentru materiale necorespunzătoare, construcţia drumurilor de acces şi instalarea măsurilor de protecţie a mediului.

Activităţile structurale au continuat cu instalarea piloţilor, spargerea capetelor de piloţi, lucrări de fundaţie, ziduri de sprijin, elevaţia pilonului, capătul de pilon. De asemenea a continuat pregătirea oţelului beton. Au fost fabricate 13 grinzi U.

Activităţile de carieră pentru Secţiunea 3C au continuat pentru producţia de balast de fundaţie, CSB şi agregate de asfalt. Se efectuează lucrări de instalare a staţiei de asfalt la Sălard.

De asemenea se continuau atunci lucrările la viaductul de la Suplacu de Barcău, cea mai mare structură de-a lungul Autostrăzii Transilvania, ce va fi, odată finalizat, cel mai mare viaduct din Europa de Sud-Est.[necesită citare] Viaductul este o structură tradiţională pe piloţi, cu o lungime de 1,8 km şi 45 de deschideri de 40 m.[necesită citare]

Pe cele două secţiuni aflate în lucru, în luna octombrie 2008 s-au realizat 189.992 m³ excavare structurală şi în masă şi 196.927 m³ umplere structurală şi în masă. În această perioadă s-au turnat 10.261 m³ de beton structural.[necesită citare]

De asemenea, pe ambele secţiuni s-au produs 71 de grinzi de tip U şi s-au instalat 40 de grinzi de tip U. Grinzile pretensionate de tip U sunt fabricate în cadrul organizărilor de şantier de lângă Săvădisla şi Turda şi reprezintă o premieră în România. Cu o lungime de 37,1 m, fiecare grindă cântăreşte 165 tone, iar pentru producţia ei sunt necesare 9.000 kg fier, 60 m³ beton şi 3.400 kg toroane.[necesită citare]

[modifică] Note

  1. ^ V.M. (12 mai 2009). Radu Berceanu: Autostrada Bucuresti-Ploiesti va fi deschisa circulatiei in iulie 2010. Hotnews.ro.
  2. ^ Cristina Sbârn (27 mai 2008). Start la lucrări pe Bucureşti-Moara Vlăsiei. Evenimentul Zilei. Accesat la data de 3 ianuarie 2009.
  3. ^ Lucrările la tronsonul de autostradă Moara Vlăsiei – Ploieşti, întârziate de exproprierile greoaie. Gândul.
  4. ^ Doru Cireaşă (19 martie 2008). Autostrada Bucureşti-Ploieşti se lărgeşte la şase benzi. Cotidianul. Accesat la data de 3 ianuarie 2009.
  5. ^ V.M. (2 aprilie 2009). Radu Berceanu: Autostrada Bucuresti-Brasov va fi circulabila in cinci ani. Hotnews.ro. Accesat la data de 12 mai 2009.
  6. ^ Doru Cireaşă (13 mai 2009). Vinci primeşte autostrada Comarnic-Braşov şi pune taxă de doi euro pe maşină. Cotidianul.
  7. ^ Alina Neagu (22 ianuarie 2009). Radu Berceanu: În luna noiembrie vor fi gata 42 de kilometri din Autostrada Transilvania. Hotnews.ro.

[modifică] Legături externe

Adus de la http://ro.wikipedia.org/wiki/Autostrada_A3_(Rom%C3%A2nia)
Unelte personale