Nojorid, Bihor

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Nojorid
—  Sat  —
Nojorid se află în Romania
{{{alt}}}
Nojorid
Localizarea satului pe harta României
Coordonate: Coordonate: 46°59′56″N 21°53′9″E / 46.99889, 21.8858346°59′56″N 21°53′9″E / 46.99889, 21.88583

Țară  România
Județ Actual Bihor county CoA.png Bihor
Comună Nojorid
Atestare 1229

Fus orar EET (UTC+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (UTC+3)
Cod poștal 417345
Prefix telefonic +40 x259 [1]

Nojorid este un sat în județul Bihor, Transilvania, România, situată la 9 km sud de Oradea, pe drumul național spre Timișoara. Este reședința comunei Nojorid.


Cuprins

Istoric [modificare]

Localitatea este atestată documentar in anul 1229 într-un act de donație. Numele latin al localității este Villa Irug. Mai târziu, constatându-se existența a două vetre ale satului, ele au fost numite Villa Irug Maior și Villa Irug Minor. Echivalențele românești ale acestor două toponime au fost Ieruga Mare și Ieruga Mică. Numele celor două localități au fost maghiarizate, devenind Nagy Ürögy sau Uregd și Kiss Ürögy, iar apoi au fost din nou românizate, devenind Nojorid și Chișirid. Populația românească din satul Nojorid a trecut la Greco-catolicism după unirea cu Roma a unei părți a bisericii românești din Ardeal, în timp ce locuitorii altor sate din județul Bihor au rămas ortodocși. În 1719 este consemnată existența a 84 de familii în satul liber Nojorid. Între cele mai vechi numele de familie atestate în sat se numără Culici, David, Ierugan, Iambor, Pop și Silaghi. Prenumele cele mai uzuale sunt Ana, Floare și Maria pentru femei și Gheorghe, Ioan și Petru pentru bărbați. După instaurarea comunismului, greco-catolicismul a fost interzis în România, iar cultul a fost practicat mai departe pe ascuns de mulți săteni, care au revenit la această religie după 1989. În perioada comunistă, mai mulți locuitori ai satului au avut de suferit persecuții, pământul și uneltele agricole au fost confiscate, iar unii săteni au fost trimiși la Canal sau în închisori pentru că nu au acceptat să se înscrie de bună voie în cooperativa agricolă de producție.

Despre tradițiile acestui sat, Ioan Silaghi a scris o monografie complexă, Satul bihorean la început de secolul XX.

Bibliografie [modificare]

  • Ioan Silaghi, Satul bihorean la început de secol XX, Editura Mediamira, Cluj-Napoca, 2002

Note [modificare]

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă


Note [modificare]


BH Acest articol despre o localitate din județul Bihor este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui.