1877

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Secole: Secolul al XVIII-lea - Secolul al XIX-lea - Secolul al XX-lea

Decenii: Anii 1820 Anii 1830 Anii 1840 Anii 1850 Anii 1860 - Anii 1870 - Anii 1880 Anii 1890 Anii 1900 Anii 1910 Anii 1920

Ani: 1872 1873 1874 1875 1876 - 1877 - 1878 1879 1880 1881 1882



1877 (MDCCCLXXVII) a fost un an nebisect al calendarului gregorian.

Evenimente[modificare | modificare sursă]

Căderea Plevnei
Sosirea Țarului Alexandru al II-lea la București.
25 decembrie: În seara de Crăciun este furată, prin spargerea tavanului, "Cloșca cu pui", principalul exponat al Muzeului de Antichități. Hoțul a fost prins și condamnat dar după ce a reușit să vândă una din piese unui ceasornicar, pe care a topit-o.
  • 1 ianuarie: Regina Victoria a Marii Britanii este proclamată împărăteasă a Indiei.
  • 2 martie: Comisia Electorală formată din cauza controversatelor alegeri prezidențiale din SUA din 1876, pentru a verifica numărarea voturilor, decide că alegătorii au înclinat balanța pentru candidatul republican Rutherford B. Hayes, care, trei zile mai târziu este inaugurat în calitate de președinte al Statelor Unite.
  • 31 martie: Românii: În Consiliul de Miniștri s-a hotărât mobilizarea armatei.
  • 2 aprilie: În Consiliul de Coroană domnitorul se pronunță pentru participarea alături de trupele rusești și se decretează mobilizarea generală.
  • 4 aprilie: Mihail Kogălniceanu, cu procură din partea domnitorului, și consulul rus la București, D. Stuart, cu procură din partea țarului Alexandru, semnează Convenția în legătură cu trecerea trupelor rusești pe teritoriul României.
  • 10 aprilie: România rupe relațiile diplomatice cu Turcia.
  • 11 aprilie: Trupele ruse încep trecerea frontierei române, pe neașteptate, fără să prevină autoritățile române.
  • 12 aprilie: Rusia declară război Turciei.
  • 14 aprilie: Are loc ultima ședință a Societății Studenților în Medicină din București înainte de Războiul de independență, în care se hotărăște participarea pe front a membrilor săi.
  • 21 aprilie: Brăila, ocupată de ruși, este bombardată de turci, provocând pagube populației civile.
  • 21 aprilie: Se inaugurează Podul Eiffel, podul feroviar de peste Prut de la Ungheni, construit după proiectul arhitectului francez Gustave Eiffel.
  • 3 mai: Este primit oficial în București Marele Duce Nicolae, fratele țarului Rusiei, comandantul suprem al trupelor ruse. Mare Duce este însoțit de fiul său, Ducele Nicolae, de generalul Nepokoicinski și consilierul de stat, contele Nelidov.
  • 8 mai: În săpăturile de la Templul lui Hera conduse de germanul Ernst Curtius, s-a descoperit statuia lui "Hermes ținându-l pe micul Dionysos". Lucrarea a fost atribuită sculptorului Praxiteles și a fost construită în jurul anului 340 î.Hr.
  • 9 mai: În Parlamentul României, Mihail Kogălniceanu, în numele guvernului, a proclamat independența, expresie a dorinței întregului popor. Independența va fi recunoscută în 1881.
  • 11 mai: Guvernul român anulează tributul către Turcia (914 000 lei), sumă pusă la dispoziția Ministerului de Război.
  • 16 mai: În Franța începe o criza politică și instituțională a celei de a Treia Republici Franceze în care s-au confruntat președintele republicii, mareșalul monarhist Patrice de Mac Mahon, pe de o parte, și Camera Deputaților aleasă în 1876, majoritar republicană și condusă de președintele ei, Léon Gambetta, pe de altă parte.
  • 24 mai: Țarul Alexandru al II-lea intră în România fiind întâmpinat la frontieră de Mihail Kogălniceanu și la Iași de primul ministru I.C. Brătianu.
  • 2 iunie: Cancelarul Gorceakov îi spune Prințului Carol al României că Rusia n-are nevoie de concursul armatei române și că Rusia vrea brațul Chilia, ceea ce presupunea preluarea sudului Basarabiei.
  • 12 iunie: Țarul Alexandru este de acord cu participarea armatei române pe câmpul de luptă.
  • 4 iulie: Are loc Bătălia de la Nicopole, terminată cu victoria rusă, bătălie din cadrul Războiului Ruso-Turc, între trupele țariste și cele otomane (16 iulie stil nou).
  • 8 iulie: Osman Pașa obține o primă victorie asupra rușilor la Plevna, cărora le provoacă pierderi grele.
  • 9 iulie: S–a desfășurat prima ediție a Campionatului de tenis de la Wimbledon.
  • 17 iulie: Primele trupe românești au trecut în corăbii de la Turnu Măgurele spre Nicople, sub comanda colonelului Rosnovanu.
  • 18 iulie: Rușii sunt din nou învinși la Plevna, unde pierd 170 de ofițeri și alți 7000 de soldați. Apar zvonuri insistente despre o iminentă trecere a Dunării de către turci.
  • 19 iulie: Marele Duce Nicolae solicită insistent Prințului Carol ca armata română să treacă Dunărea.
  • 20 iulie: A trecut Dunărea și restul diviziei a 4-a a armatei române.
  • 30 iulie: A doua bătălie din „Asediul Plevnei”.
  • 17 august: Prințul Carol preia comanda trupelor româno-ruse de la Plevna, secondat de generalul rus Zotov și generalul Alexandru Cernat.
  • 1 septembrie: A treia bătălie din „Asediul Plevnei”.
  • 5 septembrie: Este adus în București drapelul capturat pe 30 august la Plevna de către soldatul Grigore Ion. Locțiitorul primarului Bucureștilor a dăruit soldatului un ceas de aur.
  • 4 octombrie: La cererea domnitorului Carol, Prusia a trimis 8 medici militari cu condiția să nu fie folosiți pe front, iar regina Saxoniei a trimis la București un număr de surori Alberine.
  • 7 octombrie: Trupele române cuceresc, cu pierderi mari, reduta Grivița 2, însă din greșeli de comandament, acasta este recucerită de turci. Colonelul Anghelescu va fi suspendat din funcție și trimis în spatele frontului.
  • 28 noiembrie: A patra bătălie (finală) din „Asediul Plevnei” (9 decembrie stil nou). Căderea Plevnei a însemnat practic sfârșitul războiului, chiar dacă ostilitățile au mai continuat circa trei luni.
  • 29 noiembrie: Țarul Alexandru al II-lea îi conferă lui Carol I ordinul "Sf Andrei" cu spade, distincție rară, care mai fusese conferită până atunci doar de trei ori.
  • 15 decembrie: Trece prin București în drum spre Rusia, principalul prizonier de la Plevna, generalul Osman Pașa, care este găzduit trei zile în București la "Grand Hotel Broft" de pe Podul Mogoșoaiei.
  • 25 decembrie: În seara de Crăciun este furată, prin spargerea tavanului, "Cloșca cu pui", principalul exponat al Muzeului de Antichități. Hoțul a fost prins și condamnat dar după ce a reușit să vândă una din piese unui ceasornicar, pe care a topit-o.

Nedatate[modificare | modificare sursă]

Arte, Știință, Literatură și Filozofie[modificare | modificare sursă]

Nașteri[modificare | modificare sursă]

Decese[modificare | modificare sursă]

Suverani, conducători[modificare | modificare sursă]

Europa[modificare | modificare sursă]

  • Anglia: Victoria (regină din dinastia de Hanovra, 1837-1901)
  • Austria: Francisc Iosif (împărat din dinastia de Habsburg-Lorena, 1848-1916; totodată, rege al Cehiei, 1848-1916; totodată, rege al Ungariei, 1848/1867-1916)
  • Bavaria: Ludovic al II-lea (Otto Frederic Wilhelm) (rege din dinastia de Wittelsbach, 1864-1886)
  • Belgia: Leopold al II-lea (rege din dinastia Saxa-Coburg, 1865-1909)
  • Cehia: Francisc Iosif (rege din dinastia de Habsburg-Lorena, 1848-1916; totodată, împărat al Austriei, 1848-1916; totodată, rege al Ungariei, 1848/1867-1916)
  • Danemarca: Christian al IX-lea (rege din dinastia de Glucksburg, 1863-1906)
  • Elveția: Joachim Heer (președinte, 1877)
  • Franța: Marie Edme Patrice Maurice de Mac-Mahon (președinte, 1873-1879)
  • Germania: Wilhelm I (împărat din dinastia de Hohenzollern, 1871-1888; anterior, rege al Germaniei, 1861-1871)
  • Grecia: George I (rege din dinastia Glucksburg, 1863-1913)
  • Imperiul otoman: Abdul-Hamid al II-lea (sultan din dinastia Osmană, 1876-1909)
  • Italia: Victor Emmanuel al II-lea (rege din dinastia de Savoia, 1861-1878; anterior, rege al Sardiniei, 1849-1861)
  • Liechtenstein: Johannes al II-lea cel Bun (principe, 1858-1929)
  • Luxemburg: Wilhelm al III-lea (mare duce din dinastia de Orania-Nassau, 1849-1890; totodată, rege al Olandei, 1849-1890)
  • Monaco: Carol al III-lea (principe, 1856-1889)
  • Muntenegru: Nicolae (principe din dinastia Petrovic-Njegos, 1860-1918; rege, din 1910)
  • Olanda: Wilhelm al III-lea (rege din dinastia de Orania-Nassau, 1849-1890; totodată, mare duce de Luxemburg, 1849-1890)
  • Portugalia: Luis I (rege din dinastia de Braganca-Saxa-Coburg-Gotha-Kohary, 1861-1889)
  • România: Carol I (domnitor din dinastia de Hohenzollern-Sigmaringen, 1866-1914; rege, din 1881)
  • Rusia: Alexandru al II-lea Nikolaievici (împărat din dinastia Romanov-Holstein-Gottorp, 1855-1881)
  • Saxonia: Albert Frederic August (Anton Ferdinand Josef Karl Marie Baptist Nepomuk Wilhelm Xaver Georg Fidelis) (rege din dinastia de Wettin, 1873-1902)
  • Serbia: Milan al IV-lea (I) (principe din dinastia Obrenovic, 1868-1889; rege, din 1882)
  • Spania: Alfonso al XII-lea (rege din dinastia de Bourbon, 1874-1885)
  • Statul papal: Pius al IX-lea (papă, 1846-1878)
  • Suedia: Oskar al II-lea (rege din dinastia Bernadotte, 1872-1907)
  • Ungaria: Francisc Iosif (rege din dinastia de Habsburg-Lorena, 1848/1867-1916; totodată, împărat al Austriei, 1848-1916; totodată, rege al Cehiei, 1848-1916)

Africa[modificare | modificare sursă]

  • Așanti: Mensa Bonsu (așantehene, 1874-1884)
  • Bagirmi: Abd ar-Rahman al III-lea Gauranga al II-lea (mbang, 1871-1918)
  • Barotse: Mwanawina al II-lea (litunga, 1876-1878)
  • Benin: Adolo (obba, cca. 1850-1888)
  • Buganda: Mutesa I (Mukabaya) (kabaka, 1856-1884)
  • Bunyoro: Chwa al II-lea (Kabarega) (mukama, 1869-1899)
  • Burundi: Mwezi al IV-lea Gisaabo (mwami din a patra dinastie, 1852-1908)
  • Dahomey: Gelele (rege, 1858-1889)
  • Egipt: Muhammad Tevfik (vicerege, 1870-1892)
  • Ethiopia: Yohannes al IV-lea (împărat, 1872-1889)
  • Imerina: Ranavalona a II-a (regină, 1868-1883)
  • Imperiul otoman: Abdul-Hamid al II-lea (sultan din dinastia Osmană, 1876-1909)
  • Kanem-Bornu: Umar ibn Muhammad (șeic din dinastia Kanembu, 1837-1853, 1854-1880)
  • Lesotho: Letsie (rege, 1870-1891)
  • Liberia: James Springs Payne (președinte, 1868-1870, 1876-1878)
  • Lunda: Mbumba (așantehene, 1874-1883)
  • Maroc: Moulay Hassan I ibn Mohammed (sultan din dinastia Alaouită, 1873-1894)
  • Munhumutapa: Dzuda (rege din dinastia Munhumutapa, 1870-1887)
  • Oyo: Adeyemi I (rege, 1876-1905)
  • Rwanda: Kigeri al IV-lea Rwaabugiri (rege, cca. 1865-1895)
  • Swaziland: Mbandzeni (Dlamini al IV-lea) (rege din clanul Ngwane, 1874-1889)
  • Tunisia: Muhammad al III-lea ibn Hussein as-Sadik (bey din dinastia Husseinizilor, 1859-1882)
  • Wadai: Iusuf (sultan, 1874-1898)
  • Zanzibar: Bargaș ibn Said (sultan din dinastia Bu Said, 1870-1888)

Asia (Orientul Apropiat)[modificare | modificare sursă]

  • Afghanistan: Șir Ali Khan (suveran din dinastia Barakzay, 1863-1866, 1869-1879)
  • Arabia: Abdallah al III-lea ibn Faisal (imam din dinastia Saudiților/Wahhabiților, 1865-1871, 1871-1873, 1876-1885, 1889)
  • Bahrain: Isa I ibn Ali (emir din dinastia al-Khalifah, 1869-1923)
  • Iran: Nasir ad-Din (șah din dinastia Kajarilor, 1848-1896)
  • Imperiul otoman: Abdul-Hamid al II-lea (sultan din dinastia Osmană, 1876-1909)
  • Kuwait: Abdullah al II-lea ibn Sabbah (emir din dinastia as-Sabbah, 1866-1892)
  • Oman: Turki ibn Said (imam din dinastia Bu Said, 1870-1888)
  • Qatar: Ahmad I ibn Muhammad (emir din dinastia at-Thani, 1876-1905)
  • Yemen, statul Sanaa: al-Mansur Muhammad (imam, 1853-1890) și al-Mutawakkil al-Muhsin (imam, 1855-1878)

Asia (Orientul Îndepărat)[modificare | modificare sursă]

  • Atjeh: Muhammad Daud Șah (sultan, 1874-1903)
  • Birmania, statul Toungoo: Mindon Min (rege din dinastia Alaungpaya, 1853-1878)
  • Brunei: Abdul Mumin (sultan, 1852-1885)
  • Cambodgea: Preah Ang Reachea Vodey Preah Norodom Borommo Ream Teneavottana (rege, 1860-1904)
  • China: Dezong (Zaitian) (împărat din dinastia manciuriană Qing, 1875-1908)
  • Coreea, statul Choson: Kojong (Yi Hyong) (rege din dinastia Yi, 1864-1907; împărat, din 1897)
  • India: Edward Robert Bulwer-Lytton (guvernator general, 1876-1880)
  • Japonia: Meiji (împărat, 1868-1912)
  • Laos, statul Champassak: Chao Kham Suk (Yutti Thammathone al II-lea) (1863-1893/1900)
  • Laosul superior: Un Kham (rege, 1870-1888)
  • Maldive: Imad ad-Din Muhammad al III-lea (sultan, 1834-1882)
  • Mataram (Jogjakarta): Abd ar-Rahman Amangkubowono al VI-lea (Mangku-bumi Gatot) (sultan, 1855-1877) și Abd ar-Rahman Amangkubowono al VII-lea (Angabehi) (sultan, 1877-1921)
  • Mataram (Surakarta): Pakubuwono al IX-lea (Bangun Kadaton) (sultan, 1861-1893)
  • Nepal, statul Gurkha: Surendra Bikram Șah Bahadur Șamșir Jang (rege, 1847-1881)
  • Rusia: Alexandru al II-lea Nikolaievici (împărat din dinastia Romanov-Holstein-Gottorp, 1855-1881)
  • Thailanda, statul Ayutthaya: Pra Chulachomklao (Chulalongkorn, Rama al V-lea) (rege din dinastia Chakri, 1868-1910)
  • Tibet: nGag-dbang bLo-bzang Thub-ldan rgya-mtsho (dalai lama, 1876-1933)
  • Tibet: Panchen dPal-ldan Ch'os-kyi gRags-pa (Chokye Trakpa) (panchen lama, 1857-1882)
  • Vietnam: Tu Duc (Nguyen Duc-Tong) (împărat din dinastia Nguyen, 1848-1883)

America[modificare | modificare sursă]

  • Argentina: Nicolas Avellaneda (președinte, 1874-1880)
  • Bolivia: Hilarion Daza (președinte, 1876-1879)
  • Brazilia: Pedro al II-lea (împărat din dinastia de Braganca, 1831-1889)
  • Canada: Frederick Temple Hamilton-T.Blackwood (guvernator general, 1872-1878)
  • Chile: Anibal Pinto Germendia (președinte, 1876-1881)
  • Columbia: Aquileo Parra (președinte, 1876-1878)
  • Costa Rica: Vicente Herrera Zeledon (președinte, 1876-1877) și Tomas Guardia Gutierrez (președinte, 1870-1876, 1877-1881, 1882)
  • Republica Dominicană: Buenaventura Baez (președinte, 1849-1853, 1856-1857, 1865-1866, 1868-1873, 1876-1878)
  • Ecuador: Ignacio de Veintemilla (președinte, 1876-1883; dictator, din 1883)
  • El Salvador: Rafael Zaldivar y Lazo (președinte, 1876-1884, 1884-1885)
  • Guatemala: Justo Rufino Barrios (președinte, 1873-1876, 1876-1882, 1883-1885)
  • Haiti: Boisrond Canal (președinte, 1876-1879)
  • Honduras: Marco Aurelio de Soto (președinte, 1876-1883)
  • Mexic: Porfirio Diaz (președinte, 1876-1880, 1884-1911
  • Nicaragua: Pedro Joaquin Chamorro (președinte, 1875-1879)
  • Paraguay: Juan Bautista Gill (președinte, 1874-1877) și Higinio Uriarte (președinte, 1877-1878)
  • Peru: Mariano Ignacio Prado (președinte, 1876-1879)
  • Statele Unite ale Americii: Ulysses Sidney Grant (președinte, 1869-1877) și Rutherford Birchard Hayes (președinte, 1877-1881)
  • Uruguay: Lorenzo Latorre (dictator, 1876-1879, 1879-1880)
  • Venezuela: Antonio Guzman Blanco (caudillo, 1870-1877, 1879-1884, 1886-1887) și Francisco Linares Alcantara (președinte, 1877-1878)

Oceania[modificare | modificare sursă]

  • Hawaii: Kalakaua (David) (rege, 1874-1891)
  • Noua Zeelandă: George Augustus Constantine Phipps (administrator, 1874-1879)
  • Tonga: George Tupou I (rege, 1845-1893)