Comuna Ceica, Bihor

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ceica
Magyarcséke
—  comună  —
Biserica de lemn din satul Ceișoara
Biserica de lemn din satul Ceișoara
Map
Ceica (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 46°51′28″N 22°09′59″E ({{PAGENAME}}) / 46.8577°N 22.1664°E

Țară România
Regiune de dezvoltareRegiunea de dezvoltare Nord-Vest
Județ Bihor


ReședințăCeica
ComponențăCeica, Bucium, Ceișoara, Corbești, Cotiglet, Dușești, Incești

Guvernare
 - primar al comunei Ceica[*]Ana-Livia Șovre[*][1] (PSD, )

Suprafață
 - Total88,83 km²

Populație (2021)
 - Total3.422 locuitori
 - Densitate46 loc./km²

Fus orarUTC+2
Cod poștal417155

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata

Localizare în cadrul județului
Localizare în cadrul județului
Localizare în cadrul județului

Ceica (în maghiară: Magyarcséke) este o comună în județul Bihor, Crișana, România, formată din satele Bucium, Ceica (reședința), Ceișoara, Corbești, Cotiglet, Dușești și Incești.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Timp de 20 de ani, românii din "cercul" Ceica au fost reprezentaţi în Dieta (parlament) ungară de profesorul universitar Alexandru Roman. Alexandru Roman (n. 26 noiembrie1826, Auşeu - d. 1897, Sebeş, unde a fost înmormântat). Face liceul la Beiuş şi Oradea, după care urmează cursurile teologice de la Institutul (universitatea) catolic Sfânta Barbara din Viena. La terminarea studiilor, în 1848, este primit ca profesor la Liceul din Beiuş. După 1848 o dată cu introducerea limbii române în programa şcolară, Roman ajunge. în 1850, profesor de limba română la Liceul romano-catolic din Oradea. În 1852 a înfiinţat Societatea de lectură pentru elevii ultimelor două clase de la liceul unde preda şi pentru studenţii Academiei de drept.Urmează, ulterior studii de fizică la Viena şi studii juridice la Budapesta. În 1862 ajunge profesor universitar de limba şi literatura română la Universitatea din Budapesta, poziţie pe care o păstrează până la moartea sa. Profesia universitară a completat-o cu o prodigioasă activitate publicistică. În 1867 a înfiinţat ziarul Federaţiunea, publicaţie de limbă română ce apărea la Budapesta. Pentru că a publicat "Pronunciamentul de la Blaj" (declaraţie politică a românilor care afirma păstrarea Transilvaniei ca principat autonom) a fost condamnat la un an de închisoare şi 500 de zloţi amendă. pedeapsă executată la închisoarea din Vaţ. A fost un excelent pedagog şi mobilizator al conştiinţei naţionale.[2]

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

Demografie[modificare | modificare sursă]



Componența etnică a comunei Ceica

     Români (93,89%)

     Romi (1,58%)

     Alte etnii (0,26%)

     Necunoscută (4,27%)



Componența confesională a comunei Ceica

     Ortodocși (64,47%)

     Penticostali (23,85%)

     Baptiști (5,35%)

     Alte religii (2,02%)

     Necunoscută (4,32%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Ceica se ridică la 3.422 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.591 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (93,89%), cu o minoritate de romi (1,58%), iar pentru 4,27% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (64,47%), cu minorități de penticostali (23,85%), baptiști (5,35%) și altele (1,11%), iar pentru 4,32% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Ceica este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Ana-Livia Șovre[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat6      
Partidul Național Liberal3      
Partidul Mișcarea Populară1      
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților1      
Partidul PRO România1      
Uniunea Salvați România1      

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central 
  2. ^ Ax. Banciu, Din corespondenţa lui Alexandru Roman, în "Ţara Bârsei", nr. 4-6, Braşov, iulie-decembrie 1938, pp. 406-407
  3. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  4. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  5. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  6. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 

Vezi și[modificare | modificare sursă]