Arcidava
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
|
|||||
| Alte denumiri | Argidava, Arcidaba, Arghidava | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| Tip | Castru auxiliar | ||||
| Tip construcție | Zid de piatră | ||||
| Unități prezente | Cohorta I Vindelicorum equitata (între anii 106 - 111/118)[1] | ||||
| Dimensiuni și suprafață Zid de piatră |
172 x 154 m2 (2,6 ha)[2] | ||||
| Davă preexistentă | Arcidava | ||||
| Unitate administrativă | Dacia Apulensis | ||||
| Cod RAN | [3] 54519.01[3] | ||||
| Cod LMI | CS-I-s-A-10892 | ||||
| Amplasare | |||||
| Localitate | Vărădia | ||||
|
|
|||||
| modifică |
|||||
Arcidava (Argidava, Arghidava) a fost o cetate dacă și castru roman pe drumul imperial de la Lederata spre Apulum, pe locul unde se găsește astăzi satul Vărădia, lângă Oravița, județul Caraș-Severin.
Cuprins |
Generalități [modificare]
Localitatea a fost menționată de Ptolemeu [4] sub numele Argidava, iar în Tabula Peutingeriana [5] ca Arcidaba.
Arcidava a fost o așezare civilă (statio) lângă drumul roman Lederata – Tibiscum și s-a dezvoltat în jurul castrului roman în care se afla Cohors (cohorta) I Vindelicorum [6]. Indentificată pe teren în comuna Vărădia, județul Caraș-Severin.
În timpul lui Iustinian (527-565), cetatea se mai numea și Recidiva.
Castrul roman Arcidava are dimensiunile de 214 / 132 m. În timpul săpăturilor, aici s-au descoperit 26 monede romane[7].
Note [modificare]
- ^ Dacia și Pannonia Inferior în cadrul evenimentelor din anii 107-108, Prof.dr. Bogdan Muscalu
- ^ Arcidava
- ^ Repertoriul Arheologic Național (RAN)
- ^ Ptolemeu, Geographia, III, 8, 4
- ^ și în Geog. Rav. (IV, 14)
- ^ De la vindelici, numele unui trib celtic dintre Lacul Constanța și râul Inn, din sudul Germaniei de astăzi; v. și Augusta vindelicorum (Augsburg)
- ^ Arheologie și istorie: Descoperiri din județul Caraș-Severin
Bibliografie [modificare]
- Dicționar enciclopedic român, vol. I, literele A-C, Editura Politică, București, 1962
Vezi și [modificare]
Legături externe [modificare]
,