Art Déco
Art Deco este o abreviere pentru expresia din franceză denumind Expoziția internațională de Arte Decorative și industriale moderne, care a avut loc la Paris în 1925 (Exposition Internationale des Arts Décoratifs et Industriels Modernes), respectiv desemnând o mișcare artistică a începutului secolului 20 în artele decorative, care a crescut ulterior în amplitudine și importanță, influențând ulterior semnificativ arhitectura, sculptura, moda, decorările interioare și artele vizuale pentru un sfert de secol. Deși mișcarea a primit un nume doar în 1925, oscilând între mult mai cunoscutul atunci Style Moderne și acela de Art Deco, când era deja puternică conturată și definită, originea sa se găsește în perioada apogeului și a declinului mișcării artistice Art Nouveau, care a fost perioada așa-numită în Franța, La Belle Epoque. Considerând stilul mișcării, produsele, artefactele, clădirile și influențele sale, durata temporală maximă a Art Deco a cuprins perioada dintre anii 1912 - 1940, cu diferite încercări ulterioare de revitalizare în anii postbelici 1950 și 1960, care au fost în mare parte nereușite, cu excepția recunoașterii valorii excepționale a mișcării artistice propriu-zise și a influenței sale asupra celei de-a doua jumătăți a secolului 20.
Cuprins |
Prezentare generală [modificare]
Eclectism, influențe [modificare]
Deși termenul de Art Deco a fost folosit prima dată în timpul expoziției de la Paris din 1925, totuși nu a fost folosit pe o scară largă decât mult mai târziu, când a fost re-evaluat, primind un nou lustru și impuls spre recunoaștere și consacrare, care i-a fost conferit cu autoritate la "redescoperirea", reconsiderarea și punerea sa în valoare din anii 1960.
La timpul său, practicanții a ceea ce era numit atunci mai ales Style Moderne, artiști plastici, designeri, couturieri și arhitecți de diferite orientări artistice anterioare, nu au lucrat ca un grup structurat, cu un program coerent, așa cum a avut, de pildă, mișcarea artistică relativ sincronă, Bauhaus. Neavând o unitate de spațiu, timp și manifest artistic, mișcarea artistică Art Deco este considerată a fi eclectică, fiind influențată de surse multiple. Câteva dintre cele mai clare influențe ale sale provin din:
- Faza timpurie a mișcării designului industrial funcțional, Wiener Werkstätte;
- Arta "primitivă" din Africa sub-sahariană, a Egipt-ului antic, a marilor civilizații americane precolumbiene;
- Arta ne-naturalistă a Greciei antice, în special sculptura și olăritul;
- Formele multifațetate, fracționare și/sau cristaline ale formelor decorative ale curentelor artistice Cubism și Futurism;
- Paleta coloristică a Fauvismului;
- Forme "severe" de neo-clasicism întâlnite la artiști precum ar fi francezul Étienne-Louis Boullée sau germanul Karl Friedrich Schinkel;
- Motive și forme animaliere sau de vegetație tropicală;
- Forme geometrice de tipul ziguratelor și a cristalelor;
- Motive stilizate de fântâni începând cu cele de sorginte baroc;
- Orice ce este asociat cu muzica de jazz, epoca acestuia sau cu adjectivul "jazzy";
- Formele feminine atletice "moderne", contrastând între feminitate și atletic;
- Forme ale unor obiecte și structuri generate de era tehnologică a secolului 20, așa cum ar fi radioul sau zgârie norii.
Evoluția stilului Art Deco [modificare]
Art Deco are numele derivat de la Expoziția mondială ținută la Paris în 1925, fiind o abreviere pentru lungul nume Exposition Internationale des Arts Décoratifs et Industriels Modernes, expoziție care a promovat de fapt bunuri de lux și artă de origine franceză, asigurând totodată lumea că Parisul a rămas și va rămâne centrul internațional al stilului, modei și artei și după Primul război mondial.
Art Deco a existat ca un stil major cristalizat în arta europeană încă de la începutul anilor 1910, fără a avea în schimb acest nume consacrat, nume pe care l-a câștigat doar după expoziția sus-amintită. Evident, Art Deco nu a fost, în nici un caz, un rezultat al expoziției de la Paris din 1925, ci doar a fost promovat cu fervoare și impact cvasi-universal de către aceasta.
Apariția și promovarea Art Deco în Statele Unite este categoric legată de Paris 1925. Cu excepția unor manifestări arhitecturale timpurii, pentru S.U.A., dar de maturitate a stilului în Europa, așa cum ar fi clădirea primăriei din Asheville, Carolina de Nord, realizată între 1926 - 1928 (vedeți Imaginea 1 - Art Deco), continentul nord-american "prinde" un tren de mai târziu al stilului.
Astfel, American Art Deco, Art Deco american, înflorește cu adevărat după 1928, crește rapid în intensitate și profunzime, și atinge înalte culmi de rafinament în anii 1930, fapt care a făcut pe unii critici de artă, referindu-se la acel deceniu, să folosească sintagma Deceniul american al Art Deco (The Decade of the American Art Deco).
Absolut similar Statelor Unite, Canada devine una din țările în care Art Deco penetrează puternic, în special în arhitectură. Arhitecți așa cum ar fi Ernest Cormier creează clădiri memorabile, printre care clădirea centrală a Universităţii din Montréal, pavilionul Casault al Université Laval și clădirea Curţii Supreme de Justiţie a Canadei sunt tot atâtea exemple de Art Deco ajuns magnific la apogeu.
Dacă Statele Unite ale Americii și Canada (în marile sale aglomerări urbane) rămân "centrul mondial" al arhitecturii Art Deco, Paris rămâne totuși, în final, "centrul mondial" al designului și modei realizate în stilul designului Art Deco.
Mobilierul, artele vizuale, fierul forjat, diferitele lucrări în metal, sticla, ceramica, ceasurile, bijuteriile și, bunînțeles moda feminină sunt tot atâtea direcții diferite de manifestare plenară a Art Deco în jurul unor personalități artistice. Printre aceste personalități ale designului Art Deco se pot aminti ebeniștii Jacques-Emile Ruhlmann, unul dintre ultimii "ebenisți tradiționali" ai Parisului, și Jean-Jacques Rateau, firma de mobilier Süe et Mare, confecționerul de fier forjat Edgar Brandt, metalo-graficianul și coloristul Jean Dunand, realizatorii de artefacte de sticlă și vitralii René Lalique și Maurice Marinot, realizatorii de ceasuri și bijuterii de la firma Cartier, couturierul Paul Poiret, care a excelat atât în îmbrăcăminte realizată în stil Art Deco, dar și Art Nouveau, pictorul Raoul Dufy și designerii de haine feminine Jeanne Lanvin, Paul Iribe și Georges Lapepe.
Câțiva dintre artiștii și designerii perioadei Art Deco [modificare]
- Articol principal Design Art Deco.
Această secțiune prezintă o listă a câtorva dintre cei mai activi și recunoscuți artiști care au creat artefacte de cele mai diferite genuri în stilul Art Deco.
Originea acestor artiști precum și aria lor de acțiune geografică este extrem de cuprinzătoare, acoperind practic întreaga planetă.
Arhitecți ai perioadei Art Deco [modificare]
- Articol principal Arhitectură Art Deco.
În această secțiune se prezintă o listă a câtorva dintre cei mai activi și recunoscuți arhitecți care au designat și proiectat clădiri și structuri ambientale care au rămas și asăzi ca exemple memorabile ale stilului Art Deco arhitectural.
|
|
|
Clădiri și structuri ce sunt exemple notabile de Art Deco [modificare]
- Argyle Hotel din Los Angeles, California, S.U.A.;
- Bullock's Wilshire Building din Los Angeles, California, S.U.A., (astăzi găzduiește Southwestern University School of Law);
- Empire State Building, New York, New York, S.U.A.;
- Chrysler Building, New York, New York, S.U.A.;
- Dallas Fair Park, Hall of State, Dallas, Texas, S.U.A.;
- Golden Gate Bridge, San Francisco, S.U.A.;
- Fisher Building din Detroit, Michigan, S.U.A.;
- Guardian Building din Detroit, Michigan, S.U.A.;
- Mapes Hotel din Reno, Nevada, S.U.A.;
- Peace Hotel (Clădirea nordică a acestuia) din Shanghai, China;
- Buffalo City Hall din Buffalo, New York, New York, S.U.A.;
- Asmara, capitala Eritreei;
- Vapoarele de croazieră (în engleză, ocean liner) -- Ile de France, Normandie and RMS Queen Mary
- Restaurantul situat la etajul 9 al clădirii Montreal Eaton (în engleză, The Montreal Eaton 9th floor restaurant) care este o copie foarte apropiată de original, imensa sală de masă a clasei întâi de pe transatlanticul SS Ile de France, Montreal, Canada;
- Napier, Noua Zeelandă - În 1931, orașul Napier a fost făcut una cu pământul de către un cutremur (vedeți Napier earthquake). Ceea ce cutremurul nu a distrus a fost distrus de incendiile ulterioare. Întreg orașul a fost ulterior reconstruit în stil Art Deco.
- Hoover Building, Perivale, Londra, Marea Britanie;
- Carreras Building, Camden, Londra, Marea Britanie;
- Fosta fabrică de chibrituri Byrant and May, din Speke, Liverpool, Marea Britanie;
- Clădirea de birouri India of Inchinnan, Inchinnan, Renfrewshire, Scoția;
- Anzac War Memorial, Sydney, Australia, memorial al primului război mondial, construit între 1929 - 1934, proiectat de C. Bruce Dellit (1900 - 1942), sculptor Rayner Hoff;
- Radio City Music Hall, S.U.A.
- Université de Montréal, Montréal, Canada, clădirea centrală;
- Supreme Court of Canada, clădirea Curții Supreme de Justiție a Canadei din Ottawa;
- Marine Building din Vancouver;
- Locurile din părțile de est și de vest ale Stadionului Arsenal din Londra, Marea Britanie, (The East and West Stands);
- Extensia Palatului Eltham (Eltham Palace), sud-estul Londrei, Marea Britanie;
- Clădirea Colleen Moore Dollhouse din interiorul Muzeului de Știință și Industrie (Museum of Science and Industry) din Chicago, Illinois, S.U.A.;
- Biserica metodistă de pe Boston Avenue (Boston Avenue Methodist Church din Tulsa, Oklahoma, S.U.A., proiectată de Bruce Goff;
- Primăria orașului Ashville, Carolina de Nord, S.U.A., prezentată în Imaginea 1 -- Art Deco, vedeți și Web site-ul oficial al orașului Asheville.
- Centrul Muzeal din Cincinnati, Ohio, S.U.A. (The Cincinnati Museum Center at Union Terminal);
- Stilourile realizate de Waterman Phileas;
- Unele din clădirile downtown-ului orașului Chicago, Illinois, S.U.A., spre exemplu:
- Clădirea Chicago Board of Trade Building, Chicago, Illinois, S.U.A.
- Clădirea Carbon and Carbide Building, Chicago, S.U.A.;
- Clădirile situate la adresa 720 și 730 Fort Washington Avenue, în the Hudson Heights, parte a Manhattan-ului din New York City, New York, S.U.A. .
- Zona cunoscută ca South Beach în Miami Beach, Florida, S.U.A.;
- Fostele stații de transport suburban 30th Street Station și Suburban Station aparținând companiei Pennsylvania Railroad, din Philadelphia, Pennsylvania, S.U.A.;
- Întreagul complex al Far Eastern University Campus din City of Manila, Filipine;
- Clădirea Price (Price Building, de asemenea cunoscută ca Édifice Price), Orașul Québec, Québec, Canada, care găzduiește Hotel-ul Clarendon. Etajul superior este reședința oficială a premierului provinciei Quebec, când acesta este prezent în capitală. Clădirea a fost construită de Price Brothers, care s-au ocupat de industria hârtiei.
Legături externe [modificare]
- en Expoziția V & A Art Deco , 2003
- en Articol despre Memorialul Anzac Memorial (cu fotografii
- en Un tur virtual Art Deco al orașului Chicago
- en O colecție cuprinzătoare de exemple fotografice
- en Art Deco Resource
Vezi și [modificare]
- Alistair Duncan --- Art Deco Furniture: The French Designers, Thames and Hudson, 1984, (ISBN 0-500-23412-4).
- Patricia Frantz Kery --- Art Deco Graphics, Thames and Hudson, 2002, (ISBN 0-500-28353-2).
- Art Nouveau
Bibliografie [modificare]
- Camilla de la Bedoyere --- Art Deco World's Greatest Art, Star Fire Publishing House, London, 2006, (ISBN 1-84451-697-0)
- Eva Weber --- Art Deco, World Publications Group, Inc., North Dighton, Massachusetts, 1989 și 2004, (ISBN 1-57215-351-2)
Galerie Art Deco [modificare]
-
Ornamente Art Deco cu elefanţi, Belfast, Irlanda de Nord
-
Clădirea Curţii de justiţie a Comitatului Maricopa, Arizona.
|
||||||||||||||||
| Design |
| Proiectare · Industrie · Concept design · Designer · Produs · Producție de serie · Arts and Crafts · Les Nabis · Plakatstil · Bauhaus · Art Nouveau · Art Deco · Raționalism · Minimalism · |
| Comunicații vizuale · Ergonomie · Statica · Marketing · Grafică · Publicitate · Economie · Architectură · Arte vizuale |
| Afișe ·Albume muzicale · Ambalaje · Automobile · Expoziții · Grafică · Interfețe · Jocuri · Modă · Mobilier · Urbanistică · Web design · |
